BIHOREANUL a avut dreptate! Consiliul Naţional de Acreditare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a confirmat dezvăluirea că Florian Bodog, ajuns fulgerător ditamai profesor universitar şi decan, ba aproape şi rector al Universităţii orădene, nu îşi merită patalamalele.

După ce Comisia de Medicină, formată din 21 de profesori, a stabilit pe 14 iulie a.c. că lucrările pe care Bodog le-a înşirat în dosarul cu care a devenit profesor şi conducător de doctorate nu există, Consiliul General al CNATDCU a întărit decizia pe 1 august. Atâta doar că documentul ce mai trebuia iscălit de ministrul Educaţiei pentru a produce fireştile efecte juridice, adică retragerea titlurilor şi pierderea posturilor, e blocat "pe traseu" de un vechi amic din Minister al clanului Maghiar, acelaşi care aproba finanţările în perioada când "rectorul-întemeietor" umfla cifrele de şcolarizare ale Universităţii...

Portret de parvenit

Senatorul PSD Florian Dorel Bodog e căţărătorul perfect. Absolvent de liceu sanitar, a intrat la 20 de ani la FMF Oradea, devenind în 1997 unul din componenţii primei promoţii. De mic s-a băgat sub pielea decanului Mircea Ifrim, iar când acesta a căzut în dizgraţia rectorului Teodor Maghiar s-a orientat spre clanul dominant, cooptându-l ca naş al uneia dintre fiicele sale pe unul din cei doi fii ai "Unchiului", Adrian Maghiar. În 1997, abia ce a terminat facultatea, a devenit doctorand, iar în 2001 şi-a obţinut un prim titlu de doctor cu o lucrare fără legătură cu specializarea de chirurgie estetică pe care o începuse - "Implicaţii anatomo-clinice, paraclinice şi terapeutice în pancreatita acută". La doar un an după terminarea facultăţii a devenit preparator universitar, după încă unul asistent, iar după doi ani, în 2002, şef de lucrări. În 2008 şi-a tras al doilea doctorat, la Timişoara, în management sanitar, plus gradul de conferenţiar.

Un an mai târziu PSD l-a pus şef peste Spitalul Judeţean, funcţie din care în 2010 a fost propulsat şef de cabinet al ministrului orădean al Sănătăţii, Ritli Ladislau, pentru ca până în 2012 să devină concomitent decan al FMF şi şef al Direcţiei Control în Sănătate Publică din Minister, iar apoi secretar de stat şi senator. În 2013 s-a încununat cu gradul suprem de profesor, procurându-şi şi atestatul de îndrumător de doctorate. O ascensiune fulminantă, în care a colecţionat titluri, grade şi posturi universitare, precum şi funcţii administrative.

Multilateral dezvoltat

Întrebarea e inevitabilă: când a avut timp Bodog de cercetări ştiinţifice şi de publicat tratate dacă îşi împărţea cele 24 de ore între FMF, Minister şi Senat? Avea bibliotecă la purtător? Devora câte un volum în avionul Bucureşti - Oradea? Deţinea laboratoare la domiciliu?

Nicidecum. Secretul i-a fost tupeul şi relaţiile. În luna mai a acestui an, BIHOREANUL a dezvăluit că în 2013 şi-a obţinut fraudulos atât gradul de profesor, cât şi atestatul de conducător de doctorate, fără să respecte condiţiile legale de a fi redactat ca autor principal minim 6 articole ştiinţifice relevante, cotate ISI (Institute for Scientific Information).

Pentru a da aparenţa că avansarea la gradul de profesor respecta procedurile CNATDCU, şi-a burduşit dosarul cu 12 articole, deşi la numai două era coautor principal, iar altele nici măcar nu existau, deloc. Lista a fost pestriţă, cu totul neobişnuită pentru un chirurg estetician, cuprinzând de la cercetări în ulcerul varicos la reconstrucţia faringelui şi de la transplantul de membre la tumorile persoanelor supraponderale, ba chiar şi la sisteme computerizate. Detaliu semnificativ, 8 din cele 12 lucrări erau din 2012 şi 2013, taman perioada când era ştab în Minister, senator PSD şi decan FMF.

Magna cum Laudae

BIHOREANUL a dezvăluit că, datorită relaţiilor, Bodog a trecut prin examinări ca prin brânză. O primă comisie l-a uns profesor cu punctajul maxim, 10, în condiţiile în care a fost prezidată de naşul fiicei, Adrian Maghiar, căruia în vara acestui an, după ce n-a mai putut rămâne decan, i-a devenit prodecan. Doi membri, Tiberiu Bratu (UMF Timişoara) şi Florian Popa (Bucureşti), erau coautorii unor articole declarate de Bodog, cu un al patrulea, Toma Mugea (Bucureşti), a semnat alte cărţi, al cincilea fiind tot un bucureştean, Eugen Brătucu. Cum nici unul n-a semnalat neîndeplinirea criteriilor privind numărul minim de lucrări, Bodog şi-a căpătat fără probleme gradul de profesor, încasând de atunci şi salariile aferente.

La fel, Bodog a obţinut şi abilitarea ce-i permite să conducă doctorate, adică să producă, la rându-i, doctori. Condiţiile fiind aceleaşi ca la "concursul" de profesor, Bodog a folosit aceeaşi listă de lucrări şi comisia i-a dat atestatul fără obiecţiuni. Componenţa? Doi membri au fost aceiaşi Florian Popa şi Tiberiu Bratu care îi giraseră promovarea în grad, iar un al treilea, Adrian Streinu Cercel, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, ca Bodog, tocmai devenise la propunerea acestuia Doctor Honoris Causa al Universităţii orădene. Alături de ceilalţi doi evaluatori, Dumitru Lupuliasa şi Petru Armean (UMF Bucureşti), toţi s-au făcut că nu văd că Bodog n-a fost autor principal la cel puţin 6 lucrări ISI.

La puricat

BIHOREANUL a demonstrat, de pildă, că două lucrări pe care Bodog le-a declarat publicate în revista de informatică a Universităţii private Agora din Oradea nici nu au trecut de exigenţele evaluatorilor, aşa că nu au văzut lumina tiparului. De altfel, fondatorul Agora, Mişu Jan Manolescu, a şi recunoscut că i-a dat o adeverinţă cum că articolele fuseseră publicate doar pentru că Bodog se grăbea să-şi facă dosarul.

Alte două articole, scrise în engleză, au fost pur şi simplu măsluite. La unul, "Influenţa homocisteinei şi stresului oxidativ în sarcină", Florian Bodog s-a trecut autor principal deşi calitatea îi aparţinea fratelui său, ginecologul Alin Bodog. Un altul, "Studiu privind eficienţa calcitoninei în vindecarea fracturii de şold după operaţie", era o simplă prezentare de un sfert de pagină făcută la un congres, despre intenţia de a scrie pe viitor o lucrare pe temă,  niciodată însă redactată şi publicată.

Pe scurt, din duzina de lucrări despre care a susţinut că le-ar fi conceput ca autor principal, Bodog a avut această calitate la numai două, dintre care unul tot fără legătură cu specialitatea sa, tratând reconstrucţia oro-hipofaringiană în cancer!

Diagnostic: impostură!

În condiţiile în care Bodog a refuzat constant să răspundă cu privire la propriile opere ştiinţifice, pe 31 mai BIHOREANUL a sesizat Ministerul şi CNATDCU, solicitând verificarea tuturor celor 12 lucrări cu care a devenit profesor şi conducător de doctorate.

Până săptămâna trecută, niciun răspuns. În schimb, la cererea redacţiei, unul dintre cei 21 profesori din marile centre care alcătuiesc Comisia de Medicină a CNATDCU a dezvăluit că aceasta a pus diagnosticul încă pe 14 iulie: "După verificarea web of knowledge (n.r. - baza de date privind lucrările recunoscute internaţional) şi a site-urilor revistelor relevante, confirmăm faptul că dl Bodog Florian Dorel are numai două articole la care deţine calitatea de autor principal, deci nu îndeplineşte criteriile pentru abilitare". Pe 1 august, Consiliul General CNATDCU a şi confirmat rezoluţia, emiţând o decizie ce atestă impostura.

În mod straniu, deşi solicitarea ziarului viza şi modul de dobândire a gradului de profesor, obţinut cu aceeaşi listă de lucrări falsificată, decizia nu face referire şi la acest aspect. Mai mult, documentul trebuia înaintat automat ministrului Educaţiei, care să-l semneze aşa încât să producă efecte juridice, dar acest lucru nu s-a întâmplat, BIHOREANUL aflând că l-a ţinut "la sertar" secretarul tehnic al CNATDCU, Ion Ciucă.

"Nu scapă, va plăti!"

Profesor la Politehnica Bucureşti, Ion Ciucă (foto) este unul dintre "dinozaurii" ministeriali care de peste un deceniu conduce ba Direcţia de Strategii şi Finanţare Instituţională, ba Direcţia de Management Universitar şi Resurse Umane, ba Direcţia Generală Învăţământ Superior din Ministerul Educaţiei. În plus, o cunoştinţă veche şi de nădejde a clanului Maghiar, pe care l-a ajutat să obţină finanţări frauduloase în anii 2000, când "Unchiul" Teodor Maghiar umfla cifrele de şcolarizare fără a fi depistat decât de DNA.

În 2012, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl judeca pe bătrânul Maghiar pentru prejudicierea cu peste 20 milioane euro a bugetului de stat, Ciucă a depus mărturie în favoarea sa, minimalizându-i vina. "Dacă nu cunoşti matematică la nivel superior, nu înţelegi. (...) Încercând să înţeleg cum s-au făcut cele 9 raportări eronate în perioada 2000-2004, mi-am dat seama că este o neînţelegere a noţiunilor. Cred că dacă le-aş da un test tuturor rectorilor din ţară aflaţi la al doilea mandat, nu s-ar găsi doi care să înţeleagă", aşa îl apăra Ciucă pe Maghiar. Iar când instanţa l-a întrebat de ce nu i-a verificat raportările, făcând posibilă frauda atât timp, acelaşi Ciucă a fost nevoit să se apere pe sine, susţinând: "Nu am avut timp, din cauza personalului redus şi a timpului scurt avut la dispoziţie".

Din colţ în colţ

Aceeaşi atitudine a adoptat şi săptămâna trecută, când BIHOREANUL l-a sunat să-l întrebe de ce nu a transmis ministrului verdictul CNATDCU privindu-l pe Bodog, conform obligaţiei de serviciu. "Am o fată care a fost în concediu, nu avem destul personal", a susţinut Ciucă, începând apoi să submineze decizia. "Lucrurile sunt la limită, CNATDCU nu prea are competenţe în treaba asta cu abilitarea", a spus directorul, după care a pretins că, pentru a face referatul de înaintare către ministru, ar fi avut nevoie atât de "poziţia Universităţii", pe care n-a obţinut-o fiindcă "aveţi rectorul (n.r. - Constantin Bungău) suspendat", cât şi de cea a lui Bodog (neprevăzută în regulament), deoarece în caz contrar "pe un viciu de procedură ne dă în instanţă".

Abia după un sfert de oră de discuţii, la insistenţele reporterului, directorul a realizat că, dincolo de chiţibuşuri, datoria sa e să transmită decizia pe de o parte ministrului, iar pe de alta redacţiei, care a iniţiat verificările. Ceea ce, în final, a promis că va face lunea aceasta, cu asigurări că Bodog "va plăti": "Un om ca ăsta nu are valoare şi distruge tot ce atinge, nu-l acceptă nici Cristos un caz ca ăsta, oricine ar fi el! Cazul ăsta e numai o formalitate".

Cât despre Florian Bodog, acesta susţine că habar nu avea nici de constatarea Comisiei de Medicină, nici de decizia CNATDCU, nici de faptul că ea încă n-a ajuns la ministru. "Nu ştiam că s-a luat vreo decizie, eu n-am primit-o. Voi avea o poziţie când o voi primi", a spus el. Sperând, poate, că lucrurile vor fi totuşi tărăgănate, că alegerile îi vor readuce la putere partidul şi că noul Guvern, aşa cum s-a mai întâmplat, va schimba componenţa CNATDCU cu universitari după chipul şi asemănarea lui...

DE-A V-AŢI ASCUNSELEA
Doctor "sub acoperire"

Fraudele prin care Florian Bodog şi-a obţinut gradul de profesor universitar şi atestatul de conducător de doctorate încoronează o carieră despre care toate indiciile arată că a fost din start bazată pe impostură. BIHOREANUL a relatat în primăvară că, bănuit de plagierea primei teze de doctorat, Bodog refuză să o supună unei verificări.

Teza "Implicaţii anatomo-clinice, paraclinice şi terapeutice în pancreatita acută" a fost susţinută la Oradea în 2001, pe când Bodog avea doar 28 de ani. Lucrarea e de negăsit în Biblioteca Universităţii şi la dosarul de la Şcoala Doctorală, existând doar la Biblioteca Naţională din Bucureşti, de unde nu poate fi împrumutată, iar Bodog susţine că nu mai are niciun exemplar tipărit, ci doar unul electronic, dar pe care nu îl face public fiindcă "nu este cel oficial". Deşi luni întregi a promis că va face o copie după exemplarul aflat în Capitală, Bodog s-a răzgândit, declarând că n-o va supune niciunui test. Mizând, probabil, pe faptul că e mai bine să rămână doar "suspect de plagiat", decât să capete verdictul de "hoţ intelectual".