Bolojan s-a săturat de meandrele vieţii politice, motiv pentru care a renunţat să candideze la şefia partidului. De altfel, structural nici nu e potrivit pentru asemenea activităţi care presupun compromisuri, şulfării şi trădări. Nu este el omul potrivit care să-i pună cap la cap pe liberalii penali cu activiştii care fură prin judeţe cot la cot cu duşmanii pesedişti.
Aşa că, abia eliberat de ideea că va conduce partidul, a ieşit într-o conferinţă de presă în care ne-a arătat ce vrea să facă în perioada care i-a mai rămas din mandat. E limpede pentru toată lumea că doar el ar avea şanse să ducă la capăt mulţimea de investiţii, deşi nici măcar prezenţa sa la cârma oraşului nu-i o garanţie că totul va merge ca pe roate.
Pentru orădeni este bine că primarul a rămas acasă şi că s-a înhămat la noi lucrări care vor definitiva schimbarea la faţă, cel puţin în centrul oraşului. Un Birta încă lipsit de experienţă şi un Mălan supărat pe lume şi pe viaţă nu ar fi dat acelaşi randament.
Bolojan trebuie să fie, însă, foarte atent, căci misiunea de a schimba faţa centrului istoric e foarte delicată. Dacă oraşul duce lipsă de bani, mai bine nu face proiectele pe bugete derizorii. Centrul are nevoie de ştaif, de opulenţă, nu de ieftineli care nici la periferii nu mai merg.
Un proiect ieftin, bazat pe românescul "merge şi aşa", ar sluţi iremediabil Oradea. Iar un eşec gen Ciuperca ar fi greu de înghiţit de orădenii care de aproape zece ani o duc într-un şantier continuu.