Consiliul Județean Bihor va oferi subvenții de până la 1.000 de euro lunar pentru medicii de familie care lucrează în mediul rural și se stabilesc în localitățile unde asigurarea serviciilor de medicină primară este deficitară, a anunțat joi Ilie Bolojan
Acesta a afirmat, într-o conferință de presă susținută la sediul PNL Bihor, împreună cu primarul Oradiei, cu vicepreședintele CJ Bihor Mircea Mălan și cu prefectul județului, Dumitru Țiplea, că ideea i-a aparținut acestuia din urmă, după ce o jurnalistă a întrebat ce „proiecte provocatoare” ale administrației județene, conduse de reprezentanți ai PNL, ar putea fi extinse la nivel național și în celelalte județe.
Cabinet dotat, locuință de serviciu și „bonus financiar”
Răspunzând întrebării, Bolojan a dat exemplul unui proiect „pe care l-a propus dl. Țiplea și pe care l-am gândit împreună în noiembrie și decembrie”, și despre care a afirmat că „este un proiect bun, care poate fi extins și în alte județe”.
Concret, în condițiile în care există comune fără niciun medic de familie, dar și comune unde numărul medicilor de familie este insuficient raportat la populație ori la suprafață, CJ Bihor „va aloca în fiecare lună niște bonusuri financiare, pe o perioadă de 2-3 ani de zile (...) pentru medicul care se duce acolo, în așa fel încât toate localitățile să aibă medic de familie sau, dacă sunt mai mari, să fie 2-3 medici”.
Asta înseamnă, a detaliat Bolojan, că împreună cu primăriile și cu administrația județeană, medicului de familie „i se va garanta cabinet pus la punct și locuință de serviciu pusă la punct”, iar, dacă vrea să se stabilească în respectivele localități, și locuri de casă puse la dispoziție de autoritățile locale, precum „și alte elemente de sprijin financiar”.
Tot el a spus că au fost gândite două variante de sprijin, o situație fiind cea în care „medicul are cabinetul în comuna respectivă, dar nu locuiește acolo”, iar „subvenția va fi mai mică”, și o altă situație, în care „medicul locuiește acolo, deci este disponibil și după-amiaza și seara”, caz în care „venim cu o subvenție mai mare”.
Întrebat când ar urma să fie pus în aplicare acest program, Bolojan a spus că împreună cu CAS, DSP și Prefectura Bihor „semnăm acest protocol anul viitor, în primele zile din ianuarie, și imediat după aprobarea bugetului activăm acest mecanism”.
Factorii implicați ar urmă să facă și o campanie în rândul medicilor rezidenți și al medicilor de familie care în prezent fac doar gărzi la centrele de permanență, pentru a-i convinge să participe la acest program.
8 comune fără medic
„Medicii de familie trebuie să fie motivați să meargă și în cătunele izolate, și în comunele mai mici, care nu oferă o pacientură bogată. Practic, ne-am propus ca în maximum doi ani fiecare bihorean să aibă acces la medicina de familie, indiferent unde locuiește. Este un proiect pilot, niciun alt județ nu și-a propus acest lucru”, a spus și Dumitru Țiplea.
Acesta a adăugat că asigurarea serviciilor de medicină primară este deficitară, în condițiile în care în județ există peste 132.000 de persoane vârstnice, de peste 65 ani, și „opt UAT-uri fără medici de familie”, pentru care „până acum nu s-au găsit soluții” de către CAS și DSP.
În acest context, trebuie precizat că în județul Bihor, la o populație de aproape 600.000 locuitori, sunt doar 384 medici de familie, organizați în 322 cabinete, care nu acoperă întregul teritoriu, o parte dintre ei făcând gărzi în cele 36 de centre de permanență din județ.
Medicii de familie sunt propriii lor angajați, plătind toate cheltuielile cabinetelor, iar veniturile lor nu depășesc, în cel mai bun caz, nivelul a 6.000 – 7.000 lei pe lună, în condițiile în care primesc fonduri de la CAS pe de o parte pentru lista de pacienți, câte 10 lei pentru un pacient, și din prestații, adică 20 lei pentru o consultație, numărul acestora fiind limitat la cel mult 20 pe zi.
Medicii de familie nu realizează deloc venituri dacă merg în concediul de odihnă, iar în mediul rural au probleme să-și efectueze concediile chiar și în aceste condiții, deoarece sunt obligați prin lege să-și asigure un înlocuitor, ceea ce mulți nu reușesc.
Unele primării au încercat să își asigure servicii de medicină primară oferind medicilor de familie dispensare reabilitate pe bani din bugetele locale, dar nu au posibilitatea legală să contribuie și la salarizarea lor.