Primarul Ilie Bolojan şi-a prezentat, miercuri seară, la Hotel Continental, în faţa reprezentanţilor a circa 140 dintre cele mai puternice companii orădene strategia de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2012 - 2016. Documentul a fost prezentat în premieră la începutul lui aprilie, când a avut loc lansarea candidaţilor USL pentru Primărie şi Consiliul Judeţean.
"Astăzi suntem un oraş de linia a treia. În linia întâi avem Capitala, oraş pe care nu îl vom ajunge niciodată, iar în linia a doua avem oraşele cu peste 300.000 locuitori precum Timişoara, Cluj şi altele. Ne dorim să ieşim din linia a treia pentru a genera prosperitate prin dezvoltare economică", a spus Bolojan.
Investitori, nu "politruci"!
Primarul pune viitoarea dezvoltare economică a oraşului pe seama unor factori precum: atragerea de investiţii, refacerea infrastructurii, punerea în valoare a patrimoniului, îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă şi a calităţii serviciilor publice.
"Atragerea de investitori este o prioritate şi pentru mandatul următor", a declarat Bolojan. Printre măsurile necesare pentru creşterea atractivităţii oraşului primarul a enumerat crearea de noi parcuri industriale, relansarea aeroportului, asfaltarea străzilor, încurajarea şcolilor profesionale de meserii şi încheierea unui parteneriat cu Universitatea orădeană care să furnizeze tehnicieni firmelor din municipiu.
"Nu putem să furnizăm în continuare mase mari de absolvenţi de Ştiinţe Politice. Facem noi, şi aşa, suficiente prostii", a spus Bolojan în hohotele asistenţei.
Strategia propusă de Bolojan a fost susţinută şi de liderii USL Bihor, deputatul Cornel Popa şi senatorul Ioan Mang, prezenţi la întâlnire. Cei doi au insistat asupra faptului că municipiul se poate dezvolta doar împreună cu judeţul şi au spus că vor face tot posibil ca acest lucru să se întâmple. Dacă vor fi aleşi...
"Licitaţiile sunt "făcute""
Oamenii de afaceri nu s-au lăsat însă momiţi cu promisiuni electorale. Aceştia au cerut lămuriri pe probleme punctuale precum modul de organizare al licitaţiilor sau lipsa unui brand al oraşului.
"Am văzut că aţi atras 187 milioane euro. Dacă s-ar cheltui aceşti bani în Bihor ar fi bine, dar majoritatea licitaţiilor sunt câştigate de firme din afara judeţului, iar impozitele pe salarii merg altundeva. Şansele să câştigăm sunt mici pentru că licitaţiile sunt făcute", a acuzat Andrei Bondor, managerul firmei Sintezis.
La fel, Bondor mai spus că lipsa unui brand care să îl particularizeze în oraşul nu va atrage turişti. "Când spunem Braşov, automat ne gândim la Cerbul de aur, Târgu Mureş ne duce cu gândul la Peninsula. Fiecare oraş important este brănduit. Dacă nu vom găsi un brand al oraşului, simplul fapt că are clădiri frumoase nu va atrage turişti", a spus omul de afaceri.
La scor egal câştigă "gazdele"
Răspunsul lui Bolojan nu s-a lăsat însă prea mult aşteptat. "Vă asigur că toate licitaţiile sunt transparente şi fără echivoc. Nu există licitaţii cu "final aşteptat" în Primărie", a replicat răspicat. Edilul a precizat că, pentru a încuraja companiile locale, municipalitatea impus ca şi criteriu de calificare existenţa unui punct de lucru în Oradea, dar prevederea a fost eliminată de Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice ca fiind abuzivă.
"Politica noastră de încurajarea firmelor locale a fost simplă. Dacă prin ofertele făcute firmele sunt umăr la umăr, câştigă orădeanul, dar dacă oferta celeilalte firme este mai mică, nu avem ce face şi o declarăm câştigătoare", a spus Bolojan.
În ceea ce priveşte lipsa unui brand al oraşului, primarul a recunoscut importanţa acestuia, dar a spus că deocamdată nu este de o problemă de actualitate. "Până nu refacem clădirile din centru nu este în avantajul nostru să ne facem o publicitate. Ce credeţi că vor povesti acasă vizitatorii care au văzut clădirile din centru învelite în pasă?", a spus primarul.
Discuţiile deschise pe marginea strategiei de dezvoltare a oraşului au durat circa o oră, vreme în care Bolojan le-a răspuns reprezentanţilor mediului de afaceri la întrebări despre amenajarea unor zone din oraş, îndiguirile făcute pe malul Crişului Repede sau politica privind finanţarea sportului.