Primarul Ilie Bolojan ar face lunar mai mulţi kilometri doar dacă ar fi şofer de TIR. Edilul Oradiei a lipsit din instituţie cam un sfert din anul 2017 din cauza întâlnirilor de lucru pe care le are la ministere şi celelalte instituţii centrale.
"Sunt obligat să fac cel puţin un drum săptămânal la Bucureşti ca să susţin tot felul de soluţii pentru proiectele majore ale oraşului", explică primarul. Baiul e că, prins în delegaţii, Bolojan este implicat tot mai puţin în problemele curente ale oraşului. Iar efectele se văd...
Delegare de competenţe
Dacă în primul mandat, început în anul 2008, Ilie Bolojan era prezent în toate proiectele oraşului, după zece ani în funcţie puţine treburi curente mai trezesc atenţia edilului. Anul trecut, în al doilea an al celui de-al treilea mandat, primarul şi-a delegat o bună parte din competenţe viceprimarilor Florin Birta (foto) şi Marius Mălan, precum şi city-managerului Dacian Palladi.
Conform înţelegerii, Birta a preluat coordonarea Direcţiei Tehnice, unde se poate baza pe experienţa directorului Mircea Ghitea, Poliţia Locală, fără probleme de funcţionare, şi Administraţia Socială Comunitară Oradea, condusă de Arina Moş.
Avocat de profesie, Mircea Mălan şi-a păstrat coordonarea Direcţiei Juridice şi a Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, la fel ca în precedentul mandat, iar city-managerul Palladi răspunde de îndrumarea Direcţiei Economice şi de cea a Instituţiei Arhitectului Şef, domenii cu care a mai avut tangenţe când era consultant în afaceri.
Astfel, în directa subordine a primarului a rămas doar Direcţia Patrimoniu Imobiliar, şi aceasta doar pentru ca fostul consilier local Lucian Popa, devenit director plin abia în ianuarie 2016, să aibă cu cine se sfătui.
Între avioane
Degrevat de sarcinile curente, Bolojan s-a concentrat pe proiectele pe termen mediu ale oraşului, pe atragerea de fonduri europene şi pe îmbunătăţirea legislaţiei privind administraţia locală. Primarul Oradiei a încercat să-şi valorifice capacitatea de negociere cu administraţia centrală prin asumarea poziţiei de preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România şi să şi-o consolideze totodată pe cea din partid, prin preluarea funcţiei de prim-vicepreşedinte PNL în echipa lui Ludovic Orban (foto).
Constrâns de noile obligaţii, edilul a început, însă, să lipsească tot mai mult din oraş. La început era plecat săptămânal o zi, pentru a rezolva la Bucureşti avize şi transferuri de terenuri pentru proiectele Oradiei, pe urmă şi a doua, ca să participe la şedinţele AMR, iar câteodată şi a treia zi, pentru discuţii pe diferite teme administrative ori politice.
Prins între două curse de avion, mai ales după septembrie 2017, când a rămas fără permis de conducere după ce a fost prins de Poliţia Rutieră rulând cu 172 km/h în judeţul Arad, edilul s-a îndepărtat de problemele curente ale oraşului. Bolojan nu doar că nu îşi mai ţine audienţele de ani de zile, delegându-şi în acest scop consilierii, dar a ajuns şi să afle de la jurnalişti probleme în rezolvarea cărora anterior se implica direct şi personal.
În absenţa primarului
De pildă, în ultimul an primarul a fost prins în ofsaid de măcelărirea arborilor din Parcul Bălcescu, de care nu s-a mai ocupat deloc, deşi fusese "piesă de bază" în candidatura pentru primul său mandat, de amendarea cu 30.000 lei a societăţii Termoficare pentru nerespectarea unor standarde de mediu, sau de reproşul că dispoziţiile de primar nu sunt publicate nici acum pe site-ul municipalităţii, deşi a promis asta de mult. Informat că directorul Termoficare, Stănel Necula, adus de Bolojan la Oradea, face obiectul unui dosar DNA pentru tentativă de fraudă cu fonduri europene, din vremea când locuia în Brăila, primarul le-a cerut apropiaţilor să găsească ei o formă de a anunţa asta public, lucru care nu s-a întâmplat, ca apoi nici el să nu sufle o vorbă după dezvăluirea BIHOREANULUI. Iar exemplele pot continua...
În plus, fiind tot plecat, edilul nu şi-a precizat poziţia, aşteptată, pe subiecte arzătoare şi controversate, cum ar fi costul tot mai mare al termoficării, efectele supraimpozitării şi fiscalităţii crescânde asupra contribuabililor orădeni, randamentul noii centrale pe gaz sau necesitatea achiziţionării unei noi turbine pe gaz. Inerent, deplasările repetate ale primarului au creat un vid de autoritate în probleme locale precum stabilirea proiectelor europene sau a investiţiilor locale prioritare, fapt pentru care directorii din Primărie au ajuns să se certe pe bani la stabilirea bugetului local pe anul 2018.
Drumul de Bucureşti... şi Cluj
În 2017, edilul a lipsit din oraş mai bine de un sfert din an, fiind plecat în 63 de delegaţii care au însumat 99 de zile. Costul deplasărilor, cu transport, cazare şi diurnă, se ridică undeva la 69.700 lei, echivalentul a 15.000 euro, adică aproape 1.000 lei/deplasare.
În majoritatea cazurilor, primarul lipseşte din oraş la început de săptămână, lunea şi marţea, pentru deplasări de câte o zi sau două, majoritatea la Bucureşti. Potrivit informaţiilor cerute de BIHOREANUL şi puse la dispoziţie de Primărie, cel mai des vizitate instituţii sunt Ministerul Mediului, de la care municipalitatea are de obţinut tot felul de avize pentru lucrările de investiţii (15 delegaţii), urmând apoi şedinţele AMR (8 deplasări) şi, la egalitate, Parlamentul, pentru înaintarea unor propuneri de modificări legislative, şi sediul din Cluj al ADR Nord -Vest, unde Bolojan încearcă să deblocheze diferite proiecte europene (câte 7 delegaţii).
Bruges, Berlin, Bruxelles...
În ce priveşte ieşirile în străinătate, edilul a avut ieşiri de o zi la Bruxelles (Belgia), Biharkeresztes şi Debreţin (Ungaria), Sofia (Bulgaria) şi Bratislava (Slovacia).
Cu o excepţie: anul trecut, în luna mai, a avut o delegaţie de 6 zile la Bruges (Belgia), oraş celebru pentru arhitectura medievală, unde s-a dus cu maşina împreună cu şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa. Deplasarea, făcută pentru a deprinde de la belgieni exemple de bune practici în reabilitarea imobilelor şi a zonelor istorice, a costat peste 8.700 lei, echivalentul a 1.900 euro.
De asemenea, Bolojan a mai fost plecat în noiembrie, timp de 5 zile, la Berlin (Germania), la o reuniune despre administrarea parcărilor, costurile deplasării fiind de 2.900 lei, adică 600 euro.
Ori primarul, ori deloc...
În ciuda evidenţei, cei doi viceprimari, care împreună abia dacă adună 15 deplasări pe an, neagă că Bolojan s-ar fi rupt de problemele oraşului. De altfel, Florin Birta susţine că "nu există primar în România care să ştie tot ce se întâmplă în Primărie".
Potrivit vicelui, edilul şef şi-a delegat din sarcini tocmai pentru a se putea ocupa de proiectele mari, cum sunt legătura dintre oraş şi viitoarea autostradă Transilvania (în valoare de 85 milioane euro) ori construcţia terminalului intermodal, rutier-feroviar, din Şoseaua Borşului (20 milioane euro), precum şi de deblocarea unor proiecte deja începute, precum finalizarea drumului rapid prin fostul depou CFR. "Majoritatea proiectelor mari presupun transferuri de proprietăţi care nu se pot rezolva în plan local, pentru că factorii de decizie sunt la centru. Dacă nu merge primarul la Bucureşti ca să insiste pentru ele, nu se rezolvă niciodată", spune Birta.
La fel, viceprimarul Mircea Mălan (foto) spune că Bolojan intervine doar în situaţiile de criză. "Dacă un angajat întâmpină probleme la un proiect, merge la directorul DMPFI. Dacă nici acesta nu se descurcă, vine la mine şi, doar dacă nici eu nu am soluţii, mergem la primar". Aşa s-a întâmplat, de exemplu, la proiectele pentru reabilitarea clădirilor Colegiului Naţional Mihai Eminescu (5,8 milioane lei) şi complexului Libertatea (4,3 milioane euro), care, conform regulilor făcute de Autoritatea de Management de la Bucureşti, nu pot fi reabilitate din bani UE deoarece găzduiesc activităţi publice. "I-am cerut primarului să facă demersuri prin AMR pentru modificarea ghidurilor de finanţare şi situaţia ar putea fi depăşită", spune Mălan.
Prioritatea pe proiecte
Bolojan însuşi recunoaşte că lipseşte tot mai mult din Primărie, dar neagă că i-ar scăpa detalii. "Aceasta e o percepţie care nu corespunde realităţii. Nici în primul mandat nu mă ocupam chiar de toate proiectele, nici în cel de-al treilea nu m-am detaşat de toate", spune primarul, susţinând că fiecare mandat are priorităţile sale, iar în cel de acum acestea vizează atragerea de fonduri UE în condiţiile unei birocraţii sporite. "Cum birocraţia este mai mare, sunt obligat să fac cel puţin un drum pe săptămână la Bucureşti, ca să propun soluţii de simplificare a legislaţiei", spune Bolojan.
Pe de altă parte, acesta afirmă că şi-a pus subalternii la treabă tocmai pentru a se putea concentra asupra proiectelor mari. "Având delegări de responsabilităţi către fiecare viceprimar, este normal să nu stau în spatele lor ca să văd ce fac, pentru că ne-am dubla eforturile", explică edilul, care consideră că, eliberat de sarcinile curente, are mai mult timp pentru cele esenţiale. Atâta tot că, între timp, multe din primele rămân nerezolvate...
AGENDA BOLOJAN
"Lipsa de implicare se vede!"
Opoziţia PSD-UDMR din Consiliul Local e convinsă că efectele absenţelor primarului din oraş s-au simţit încă din mandatul precedent, iar acum doar s-au înteţit. "Lipsa de implicare a primarului s-a văzut în proiecte cu probleme, precum Dealul Ciuperca, unde au avut loc alunecări de teren, Pasajul Vulturul Negru, unde pavajul a trebuit refăcut, şi mai nou în modul în care Direcţia Tehnică şi DMPFI îşi pasează răspunderea pentru modul jalnic în care arată Piaţa Unirii", zice şeful consilierilor locali PSD, Liviu Sabău Popa (foto). Acesta adaugă că, fiind plecat des, primarul şi-a făcut propria agendă, pe care o impune bazându-se pe voturile consilierilor PNL, aşa încât "niciun proiect propus de opoziţie nu a trecut în mandatul acesta prin Consiliul Local".
Consilierul UDMR, Kis Gabor, afirmă că, obişnuit cu politicieni şi înalţi funcţionari de anvergură naţională, edilul îi tratează de sus pe aleşii locali. "Vine în şedinţe cu părerea lui, nu ascultă de nimeni şi acceptă tot mai greu criticile", zice Kis.
Chiar şi unii colegi din PNL îi reproşează lui Bolojan că, fiind mult pe drumuri, s-a înconjurat de oameni obişnuiţi cu disciplina de partid, care nu îi ies din cuvânt, dar nici nu iau decizii, cel mai bun exemplu fiind criza de la Consiliul Judeţean...