Premierul Ilie Bolojan a dat asigurări, joi, după ședința de Guvern, că populația nu va fi supusă restricțiilor de consum și nici deconectată de la rețeaua de electricitate în actuala criză energetică. Guvernul pregătește însă mecanismul prin care, dacă situația se va agrava, Transelectrica va putea limita temporar consumul unor mari clienți industriali, cu o notificare transmisă cu 24 de ore înainte. Bolojan spune că, în acest moment, aplicarea unor asemenea măsuri nu este necesară și a respins și scenariul unui blackout.
Guvernul a aprobat joi o hotărâre privind planurile de pregătire pentru situații de risc în domeniul energetic, seceta severă fiind inclusă între situațiile pentru care trebuie stabilite măsuri speciale.
În baza acesteia, va fi constituit un Centru Operativ Național în sectorul energetic, format din aproximativ 15 reprezentanți ai principalilor producători și furnizori de energie. Centrul va coordona măsurile necesare și va putea mandata Transelectrica să intervină atunci când situația sistemului o cere.
Bolojan: „Consumatorii casnici sunt exceptați”
Principala asigurare dată de premier a vizat populația. Eventualele limitări aflate în pregătire se vor aplica exclusiv unor consumatori industriali.
„Subliniez că locuințele personale, cetățenii nu vor fi limitați sau deconectați. Deci consumatorii casnici sunt exceptați de la aceste măsuri”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a revenit asupra subiectului și în timpul sesiunii de întrebări, după ce un jurnalist l-a întrebat dacă, în cazul prelungirii crizei, Guvernul ar putea ajunge să impună restricții și populației.
„Am precizat și spun încă o dată: consumatorii casnici, locuințele din România nu vor intra, ca să clarificăm, sub nicio formă de restricție”, a spus Bolojan.
Vor fi exceptate și activitățile a căror întrerupere ar avea consecințe grave, premierul dând ca exemple spitalele și alte unități care trebuie să funcționeze permanent.
Asigurările premierului privesc însă alimentarea cu electricitate și eventualele restricții de consum. Întrebat în conferință ce efect va avea criza asupra facturilor plătite de români, Bolojan nu a oferit un răspuns pe fond.
Marii consumatori, împărțiți pe tranșe
O nouă ședință extraordinară de Guvern este programată pentru vineri, când Executivul ar urma să aprobe normativul după care vor putea fi reduse consumurile unor clienți industriali și să mandateze Transelectrica să îl aplice.
Măsura nu va fi una automată. Dispeceratul Energetic Național va decide dacă și când este nevoie de limitări, în funcție de producția și consumul din sistem, iar companiile vizate vor fi anunțate cu 24 de ore înainte.
„Suntem în situația în care, în prezent, nu avem probleme să luăm astfel de măsuri, dar adoptarea acestor hotărâri ne pregătește pentru o situație posibilă pe care o putem avea în perioada următoare”, a explicat Bolojan.
Potrivit premierului, este vorba de câteva sute de mari consumatori, grupați pe industrii și în funcție de caracteristicile tehnologice ale activității lor. El a dat ca exemplu industria cimentului.
Transelectrica ar urma să stabilească eventualele reduceri pe baza datelor concrete de consum și astfel încât să nu fie afectată activitatea de bază a companiilor.
Bolojan a spus că Guvernul și operatorii din energie discută deja cu principalii consumatori industriali, iar unele companii și-au mutat inclusiv perioadele de revizie pentru a reduce consumul tocmai în această perioadă.
La întrebările unui jurnalism, prim-ministrul a arătat că, în cazul unor limitări anunțate în avans, Guvernul nu are în vedere acordarea de compensații companiilor afectate. O asemenea discuție ar putea apărea, potrivit premierului, doar în scenariul mult mai grav al unor deconectări manuale, fără notificare, situație despre care a subliniat că nu se pune problema în prezent.
Apelul pentru reducerea consumului rămâne valabil
Deși populația nu va fi supusă unor restricții obligatorii, Bolojan a reluat apelul către români, autorități și firme să reducă voluntar consumul în orele de vârf, în special între orele 19 și 23.
Premierul le-a mulțumit celor care au făcut deja acest lucru și a spus că perioada dificilă ar putea continua încă „o săptămână sau două”.
Miercuri, în ziua cu temperaturi foarte ridicate în întreaga țară, consumul de energie a crescut puternic. Bolojan a explicat că temperaturile extreme antrenează automat un consum mai mare, inclusiv prin folosirea aparatelor de climatizare și a instalațiilor frigorifice.
„Eu cred că oamenii raționali din România înțeleg că aici este un efort de bun-simț pe care, în condiții normale, dacă îl facem fiecare, putem trece prin această criză cu toții, fără să fim puși în situația să luăm măsuri limitative”, a declarat premierul.
România importă în prezent, în orele de seară, între aproximativ 1.700 și 2.500 MW, în funcție de zi. Potrivit lui Bolojan, capacitatea totală a interconexiunilor cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina permite importuri de circa 4.000 MW.
Guvernul vrea, totodată, ca exporturile de energie să fie făcute numai în intervalele în care România are excedent.
Unitatea 2 de la Cernavodă, „la limită”
Punctul vulnerabil al sistemului rămâne centrala nucleară de la Cernavodă. Unitatea 2, care asigură aproximativ 650 MW, funcționează în condițiile unui debit foarte scăzut al Dunării.
Pentru menținerea ei în producție, autoritățile desfășoară în această perioadă lucrări de dragare pe Dunărea Veche, de îndepărtare a unui pinten de stâncă ce afectează cursul apei și o operațiune de scufundare controlată a unor barje, prin care se încearcă devierea unei părți mai mari a debitului spre brațul care alimentează zona Cernavodă.
Bolojan a spus că primele efecte ale lucrărilor se văd, nivelul apei nemaicontinuând să scadă în același ritm, dar a avertizat că nu poate garanta că intervențiile vor fi suficiente dacă debitul Dunării continuă să se reducă.
„Cel mai important grup pe care îl avem astăzi și care are o situație de funcționare la limită este cel de la Cernavodă, grupul 2”, a spus premierul.
Întrebat cât de aproape se află România de un blackout, Bolojan a respins scenariul: „Nu suntem în situația pe care ați descris-o”.
El a admis însă că sistemul energetic plătește acum și pentru întârzieri acumulate de-a lungul anilor: investiții neterminate în producție și rețele, centrala de la Iernut care nu este gata nici după aproximativ zece ani, proiecte întârziate la Hidroelectrica și Transelectrica și, mai ales, dezvoltarea tardivă a capacităților de stocare.
„Am întârziat cu niște ani pe componenta de susținere a stocării. Aceasta este o realitate”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, schemele de finanțare lansate în această primăvară prin Fondul pentru Modernizare sunt fie destinate exclusiv stocării, fie condiționează investițiile fotovoltaice de instalarea unor capacități de stocare.
Bolojan: „Guvernul a știut și nu a făcut nu este real”
Premierul a fost întrebat și când a fost avertizat Guvernul asupra scăderii debitului Dunării și dacă autoritățile puteau lua din timp măsuri pentru evitarea actualei crize.
Bolojan nu a putut indica data exactă la care Executivul a primit avertizarea, dar a susținut că s-a intervenit imediat după apariția semnalelor.
„În condițiile în care am fost avertizați, am luat imediat toate măsurile pe care ni le permite legea, pe care ni le permite realitatea din teren”, a spus premierul.
El a respins ideea că Executivul ar fi ignorat avertismentele: „Ceea ce ați încercat să sugerați, că Guvernul a știut că se va întâmpla ceva și nu a făcut, nu este real”.
Prim-ministrul a recunoscut însă că exista o investiție care ar fi putut reduce vulnerabilitatea actuală, dar care a rămas neexecutată. Potrivit lui, un proiect destinat creșterii debitului pe brațul Dunărea Veche avea avizele necesare și se afla de aproximativ patru ani la Ministerul Transporturilor, fără să fie pus în practică.
Premierul a spus că i-a cerut ministrului Transporturilor să reia proiectul „în regim de urgență” și l-a calificat drept unul dintre proiectele prioritare pentru anii următori.
Bolojan, optimist înaintea evaluării Moody's
O altă temă abordată în conferință a fost evaluarea de țară pe care agenția Moody's urmează să o publice vineri, 7 august.
Bolojan s-a declarat optimist că România își va păstra ratingul din partea Moody's și a indicat trei elemente pe care agențiile le analizează: evoluția concretă a deficitului și datoriei, stabilitatea politică și perspectiva fiscală pentru următorii doi-trei ani.
Premierul a invocat reducerea deficitului față de anul trecut și îndeplinirea unor jaloane PNRR, dar a avertizat că instabilitatea politică și revenirea la politici de creștere a cheltuielilor ar putea afecta evaluările viitoare.
„Sunt optimist că, în baza a ceea ce a făcut acest Guvern, cu bune și cu rele, (...) ratingul pentru România va fi de menținere și, în perioada următoare, prin măsurile care cred eu că trebuie luate, putem să ne ducem către o perspectivă stabilă”, a declarat Bolojan.
Moody's are programată evaluarea României pentru 7 august, după ce Fitch a menținut, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul suveran al țării și perspectiva negativă. Menținerea ratingului este esențială inclusiv pentru costul creditelor contractate nu doar de stat, ci și de companiile românești.
În altă ordine de idei, premierul a mai spus joi că problemele recente de aprovizionare cu carburanți au fost depășite, după dificultățile provocate de războiul din zona Mării Negre și de întârzierile transporturilor de țiței.
El a afirmat că rafinăria Petromidia și-a crescut din nou producția, iar transportul carburanților spre vestul și nord-vestul țării a fost deblocat, estimând că efectul cumulat al măsurilor luate ar trebui să ducă la „o temperare a prețurilor și o scădere a acestora”.
Conferința de presă susținută de Ilie Bolojan poate fi urmărită mai jos: