În prima intervenție după invadarea Ucrainei vecine, președintele Consiliului Județean Bihor a descris războiul ca fiind „o tragedie” care va determina „un cost important atât pentru cetățeni, cât și pentru autorități”, de la scumpirea energiei, carburanților și alimentelor până la cea a lucrărilor publice.
Spre deosebire de alți politicieni, care anunță ajutorarea refugiaților, Bolojan a spus că nu a vrut „ca din drame umane să facem spectacol mediatic”, preferând să se „țină de fișa postului”, adică să continue proiectele cu fonduri UE, prezentând o mulțime de noutăți în legătură cu acestea.
„Compasiune și solidaritate”
„Războiul este o tragedie, agresiunea nu poate fi justificată sub nicio formă”, a afirmat Bolojan într-o conferință de presă susținută, vineri, alături de prefectul Dumitru Țiplea pentru prezentarea măsurilor luate de autoritățile județene pentru gestionarea crizei refugiaților ajunși în Bihor.
Spunând că invadarea Ucrainei i-a amintit episoade similare, cum ar fi invadarea Poloniei în 1939 de către Germania nazistă, a Basarabiei (1940), Ungariei (1956) ori Cehoslovaciei (1968) de către Uniunea Sovietică, Bolojan a afirmat că în fața tragediilor pe care le trăiesc acum ucrainenii „nu te poate încerca decât compasiunea și solidaritatea”, îndemnând toți bihorenii „care putem face ceva să ajutăm acești oameni care fug din calea războiului”.
„Mă gândesc cu neliniște...”
Pe de altă parte, Bolojan a spus că „în același timp mă gândesc cu neliniște la ce se poate întâmpla și în ce ne privește”, prevestind că „va fi un cost pe care îl vom suporta cu toții”, atât cetățenii, care vor avea de achitat facturi mai mari la energie, carburanți, gaze, produse petrochimice și agricole, cât și autoritățile publice, „pentru că o lucrare, în loc să coste 15 milioane euro, va costa 17-18 milioane euro”.
El a afirmat, de asemenea, că se așteaptă la un recul al investițiilor, „dar sper că Guvernul va reuși să amortizeze o parte din aceste costuri importante”. Totuși, „chiar dacă suntem într-o cascadă de crize”, președintele CJ Bihor a spus despre administrațiile publice locale că „trebuie să ne facem datoria în limita competențelor pe care le avem”.
Bolojan a adăugat că nu a considerat corect să procedeze ca alți politicieni, care și-au făcut imagine în mijlocul refugiaților, pentru că „niciodată nu mi-a plăcut ca din drame umane să facem spectacol mediatic. Trebuie să te ții de fișa postului, nu să te urci pe valul dramelor”.
Reabilitarea DJ Salonta – Tinca, după trei ani
Prin urmare, șeful administrației județene a prezentat informații la zi despre proiecte de infrastructură rutieră pe care le derulează CJ Bihor singur sau în colaborare cu CNAIR ori cu comunele din Zona Metropolitană Oradea.
Bolojan a anunțat că în urmă cu o zi a semnat contractul pentru reabilitarea și modernizarea DJ 795 Salonta – Tinca (23,3 km), pentru care licitația a fost lansată încă în 2019, dar adjudecarea s-a făcut abia acum, după aproape trei ani de contestații. Lucrarea va fi executată de o firmă din Cluj, SC Diferit SRL, pentru o valoare de 71,93 milioane lei, despre care Bolojan a precizat, însă, că din cauza scumpirilor materialelor de construcții și carburanților ar putea ajunge prin indexare la 75 ori chiar 86 milioane lei.
CJ Bihor va da ordinul de începere a lucrărilor la finele acestei luni, firma având la dispoziție 6 luni pentru proiectare și obținerea avizelor și 3 ani pentru execuție.
Centura Aleșd, adjudecată. Urmează Beiuș și Sânmartin
Președintele CJ Bihor a anunțat și încheierea perioadei pentru evaluarea ofertelor depuse de firme și asocieri de firme interesate să construiască șoseaua de centură Aleșd, în urma cărora pe primul loc s-a clasat asocierea Drum Asfalt – Trameco, pentru 74,8 milioane lei plus TVA (proiectare și execuție). Dacă în următoarele zece zile nu vor fi formulate contestații, spre sfârșitul acestei luni va fi semnat contractul cu antreprenorii, care în luna iunie ar putea începe lucrările pentru realizarea celor 5,9 km de șosea, „astfel încât în vara anului viitor să circulăm pe această centură care va decongestiona circulația pe DN 1 în Aleșd”.
Bolojan a spus că pentru alte două șosele de centură - Beiuș și Sânmartin (proiecte derulate de CJ Bihor în colaborare cu CNAIR și finanțate tot prin Programul Operațional Infrastructură Mare) - „suntem în analizarea ofertelor depuse”, iar licitațiile vor putea fi adjudecate la finele acestei luni. Lucrările la centura Beiuș vor putea fi demarate apoi imediat, pentru că există un proiect tehnic, iar pentru centura Sânmartin după trei luni.
În fine, a amintit Bolojan, pentru alte trei drumuri de centură - ale comunelor Oșorhei, Nojorid și Sântandrei - licitațiile au fost lansate săptămâna trecută și în vară „ar trebui să înceapă lucrările”, iar pentru drumul de legătură Oradea – Biharia – Paleu licitația va fi lansată cel târziu la jumătatea lunii mai.
Pe toate aceste drumuri, a spus președintele CJ Bihor, se va circula din 2023-2024.
Unele lansate, altele finalizate
Bolojan a anunțat vineri și că a fost stabilit traseul exact al viitorului inel rutier metropolitan (17 km), proiect de circa 230 milioane lei care va permite ca o mare parte din traficul de pe DN 76 Oradea – Deva, DN 79 Oradea – Arad și DN 1 Oradea – Cluj să nu mai ajungă în oraș și pe centura acestuia, ocolind municipiul de la intrarea în Oșorhei dinspre Săcădat până la ieșirea din Nojorid spre Leș. „Proiectul a trecut deja de prima evaluare în Programul Anghel Saligny”, a spus șeful CJ Bihor.
De asemenea, în ce privește viitorul Drum Expres Oradea – Arad „ținta este ca până la sfârșitul anului să avem un proiect tehnic și toate avizele”, așa încât licitația pentru desemnarea unui constructor să fie lansată și anul viitor să înceapă lucrările.
În fine, președintele CJ Bihor a afirmat că alte trei proiecte, începute în trecut pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene dintre Sâmbăta - Dobrești, Aștileu - Roșia și Stâna de Vale - Coada Lacului vor fi finalizate în acest an.