Noul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a anunţat că joia aceasta actualii membri ai deliberativului sunt chemaţi să aprobe deja câteva proiecte importante, între care unul pentru construirea Drumului Expres Oradea - Arad.

De asemenea, în prima conferinţă de presă desfăşurată marţi în noua sa calitate, Bolojan a prezentat şi cele patru zone ce vor fi sprijinite pentru racordarea la magistralele de gaz, iar luna viitoare vor fi adoptate hotărâri pentru şoselele de centură Beiuş şi Aleşd.

CJ Bihor, lider de proiect

Joi, 29 octombrie, la prima reuniune de lucru a noului Consiliu Judeţean, după cea de constituire care s-a desfăşurat lunea trecută, consilierii vor fi chemaţi să aprobe două documente pentru realizarea viitorului Drum Expres dintre Oradea şi Arad, despre care preşedintele CJ a afirmat că face parte dintre proiectele strategice ale Bihorului, alături de construirea Autostrăzii Transilvania.

Bolojan a spus că noii consilieri vor aproba două documente, şi anume Parteneriatul pentru implementarea proiectului Drumului Expres între cele patru administraţii publice locale implicate – Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Oradea, CJ Arad şi Primăria Arad – precum şi acordul de parteneriat între acestea.

Primul document prevede „ca cele patru administraţii să preia actualizarea Studiului de Fezabilitate făcut în 2007 de actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, să depună aplicaţia de finanţare (n.r. – în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare) şi să deruleze investiţia propriu zisă”, a spus Bolojan, specificând că operaţiunea are la bază OUG 101/2019, care permite administraţiilor locale să preia proiecte de infrastructură rutieră de la CNAIR pentru a le derula mai rapid.

În baza celui de-al doilea document care va fi votat joi, a explicat Bolojan, CJ Bihor „va fi unitate de achiziţie comună, autoritate contractantă”, adică şi-a asumat responsabilitatea coordonării proiectului.

Fiecare câte-un sfert

Preşedintele CJ Bihor a mai spus că „intenţia noastră este să demarăm procedura de achiziţie” pentru actualizarea vechiului SF în cursul lunii viitoare, astfel încât anul viitor să poată fi desfăşurată licitaţia pentru proiectarea şi construirea propriu-zisă a Drumului Expres Oradea – Arad.

Bolojan a amintit că actualizarea SF-ului va costa maximum 4 milioane de euro, fiecare din cele patru administraţii implicate urmând să suporte câte o cotă egală de maximum 1 milion de euro.

Pe de altă parte, Bolojan a precizat că luna viitoare consilierii judeţeni vor fi chemaţi să adopte hotărâri şi pentru alte două proiecte de infrastructură pe care CJ intenţionează să le preia de la CNAIR, şi anume cele pentru realizarea şoselelor de centură ale municipiului Beiuş şi oraşului Aleşd, pentru fluidizarea traficului pe DN76, respectiv pe DN1, acesta desfăşurându-se cu dificultate prin centrul celor două localităţi.

Şeful CJ a pus la dispoziţia jurnaliştilor şi o hartă a viitorului Drum Expres, precizând însă că traseul este orientativ, deoarece de la întocmirea SF-ului din 2007 până în prezent este posibil ca pe unele terenuri să se fi edificat construcţii, astfel că în unele localităţi viitorul traseu poate fi diferit.

Goana după gaz

De asemenea, şeful CJ a prezentat ca pe o altă prioritate racordarea principalelor zone ale judeţului la magistralele de gaz, amintind că pentru prima oară Guvernul a obţinut finanţarea acestor operaţiuni cu fonduri europene în cadrul POIM, pe o axă anume dedicată, axa 8.2., într-o primă etapă fiind puşi la bătaie, anul acesta, 236 milioane euro, pentru proiecte în valoare maximă de câte 25 milioane euro.

El a subliniat că pentru asemenea proiecte sunt eligibile numai unităţi administrativ-teritoriale care nu au în prezent reţele de gaz pe teritoriile lor.

Bolojan a precizat că proiectele vor fi punctate în funcţie de mai multe criterii, de exemplu numărul de gospodării din zonele care cer racordarea la gaz (minimum 1.000), punctaje suplimentare urmând să se acorde în funcţie de densitatea populaţiei (dacă sunt 3.000 de gospodării, de exemplu) şi a consumatorilor efectivi (dacă se vor branşa, de pildă, minimum 60% din cele existente în zonă).

„În urma unei analize pe care am făcut-o, chiar dacă CJ nu va depune proiecte efectiv, am decis să ne implicăm pentru susţinerea acestor proiecte şi am identificat patru zone care pot obţine punctaje maxime”, a spus Bolojan, precizând că CJ va contribui însă la proiecte cu sumele necesare cofinanţării, precum şi prin Instituţia Arhitectului Şef la eliberarea rapidă a documentelor necesare.

Cele patru zone

Prima zonă cu cele mai mari şanse de eligibilitate pentru racordarea la magistralele de gaz este Zona Metropolitană Oradea, unde sunt patru unităţi administrativ-teritoriale fără reţele de gaz: Sânmartin, Nojorid, Oşorhei şi Paleu.

Bolojan a spus că deja a avut întâlniri cu directorul ZMO şi cu cei patru primari, toţi angajându-se să depună proiectele până la termenul limită pentru prima etapă, 17 decembrie, şi că dacă aceste proiecte vor fi bine făcute „sunt şanse mari să avem primul inel de localităţi cu gaz în Bihor”, în jurul Oradiei.

A doua zonă din judeţ vizată de şeful CJ este formată din oraşul Aleşd şi comunele Aştileu, Ţeţchea şi Tileagd, „cu densităţi bune”, pentru că sunt doi mari consumatori industriali, având deja o întâlnire şi la sediul Transgaz cu conducerea companiei pentru a discuta extinderea magistralei de la Tileagd (unde va fi racordat şi Parcul Industrial, inaugurat astă-primăvară, dar gol, fără nicio firmă care să activeze în el) până la Aleşd.

Cea de-a treia zonă este formată din oraşul Săcueni şi comuna Diosig, unde există silozuri pentru cereale, iar la uscarea acestora se consumă gaz, iar cea de-a patra e alcătuită din municipiul Beiuş şi oraşul Ştei. Cum acest oraş are deja propriul proiect, ba chiar şi un concesionar desemnat pentru operarea serviciului de furnizare a gazului, iar la Beiuş încălzirea se face pe apă geotermală, din această zonă vor fi depuse proiecte pentru racordarea comunelor Drăgăneşti, Rieni, Lazuri de Beiuş, Bunteşti şi Finiş.

„Consiliul Judeţean va acorda Primăriilor asistenţă tehnică, va cofinanţa proiectele, Direcţia Arhitectului Şef va elibera rapid documentele necesare, iar noi vom convoca toate instituţiile avizatoare pentru a şti că aceste proiecte sunt prioritare pentru judeţ”, a spus Bolojan.

Şeful CJ a precizat că sprijinirea UAT-urilor din Bihor pentru racordarea la gaz poate continua şi anul viitor, când în cadrul POIM va fi pusă la bătaie pe axa 8.2. o sumă mult mai mare, de 700 milioane euro.

Taie din risipă

Preşedintele CJ Bihor a spus că banii pentru cofinanţarea unor asemenea proiecte vor fi asiguraţi de instituţia pe care o conduce din economisirea resurselor financiare existente, o primă măsură fiind anunţata concediere a 50% din personalul aparatului propriu.

El a mai dat exemple şi privind alte „robinete” de risipă pe care deja le-a închis, referindu-se la reducerea numărului de consilieri judeţeni în cadrul ATOP (Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică), dezvăluind că în ultimii patru ani CJ avea 6 reprezentanţi în această structură, care se întâlneau fără a lua nicio decizie, miza fiind indemnizaţiile de 25% din salariul preşedintelui CJ, adică lunar câte mii de lei.

De asemenea, Bolojan a dezvăluit şi că din „flota de 27 de maşini” pe care o are CJ, a decis ca 12 să fie parcate în curtea OTL. „Se va dovedi că instituţia noastră va funcţiona mai bine şi cu mai puţine maşini”, a zis el.

Apel la bihoreni

Preşedintele CJ Bihor şi-a luat în serios şi noua calitate de vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a îndemna bihorenii să aibă un „comportament raţional”, având în vedere extinderea pandemiei Covid.

„Fac un apel către bihoreni să ţină cont că pandemia este o realitate, fiecare, fără să ne dăm seama sau fără să ştim, putem fi purtători ai virusului. Este recomandabil ca atunci când ne întâlnim cu cineva sau când circulăm să purtăm mască de protecţie, să stăm la o distanţă rezonabilă faţă de alte persoane, astfel încât riscul de infectare să fie cât mai mic posibil. Fac un apel şi către primării să se implice, să atragă atenţia oamenilor că cel mai bun comportament este cel raţional”, a spus Bolojan.