Premierul Ilie Bolojan a salutat miercuri decizia Curții Constituționale a României de a declara constituțional proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, care prevede creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului acestor pensii.
Într-o poziție transmisă presei de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, după hotărârea CCR, prim-ministrul afirmă că decizia confirmă corectitudinea demersului Executivului.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, se arată în mesajul transmis.
Decizia Curții vine la o zi după ce premierul avertizase, într-o intervenție la Televiziunea Română, asupra efectelor negative ale amânărilor succesive ale CCR. „Amânările care au fost până acum și dezbaterile din spațiul public cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție, nici în sistemul politic. Pentru că niciun român nu ar accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48-50 de ani. Este o situație anormală, plus o diferență de medie care este insuportabilă”, a declarat Bolojan.
Șeful Guvernului a legat direct decizia CCR de riscul pierderii unor fonduri europene, arătând că, în cazul unei noi amânări, România ar fi pierdut 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului, oficialii Comisia Europeană au transmis deja că jalonul este considerat neîndeplinit.
Ulterior, premierul a publicat și un mesaj video pe această temă:
După termenul limită
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat, la rându-i, subliniind că „Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”.
Astfel, vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani; pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă; pensionarea anticipată va fi posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
„În orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR.
Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3.
Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili”, a transmis Dragoș Pîslaru.
6-3 la CCR
Miercuri, Curtea Constituțională a decis că proiectul de lege inițiat de Guvernul Bolojan este constituțional, după mai multe tergiversări și ședințe amânate. Urmează ca actul normativ să fie trimis președintelui României pentru promulgare.
Potrivit G4Media, în aceeași ședință CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulate de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan. Solicitarea a stat la baza amânării deciziei anterioare.
A fost cea de-a șasea ședință a CCR pe tema pensiilor magistraților, proiectul fiind blocat în repetate rânduri, în special de judecători numiți de PSD.
Decizia de constituționalitate a fost adoptată cu scorul de 6-3. Au votat împotrivă judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, iar, potrivit G4Media, judecătorul Mihai Busuioc ar fi fost cel care și-a schimbat poziția, în condițiile în care până acum se conturase o majoritate mult mai strânsă, de 5-4, în favoarea legii.