Într-o conferinţă de presă desfăşurată luni la sediul PNL Bihor, primarul Oradiei a reiterat necesitatea ca municipalitatea şi Consiliul Judeţean să coopereze pentru dezvoltarea Aeroportului, fie prin transformarea acestuia din regie autonomă în societate comercială şi cooptarea Consiliului Local în acţionariat, fie prin păstrarea lui ca regie autonomă şi reprezentarea municipalităţii în Consiliul de Administraţie, pentru ca apoi aceasta să poată susţine financiar redeschiderea unor curse low cost către Capitală, dar şi externe.

Monopol = scumpire

Bolojan a arătat că în prezent, când doar Tarom mai are curse spre Bucureşti, preţul biletelor s-a dublat faţă de perioada când la Oradea exista şi concurenţa privată Blue Air.

De pildă, a spus primarul, pentru cursa Tarom de dimineaţă şi întoarcere după-amiaza din ziua de 16 aprilie, preţul unui bilet dus-întors a explodat la 1.441 lei, pe când un bilet, tot Tarom, între Cluj şi Capitală, respectiv între Timişoara şi Capitală, este de numai 629 şi respectiv 575 lei, doar pentru că aceste două aeroporturi au şi alternative cu companii low cost.

„Se văd efectele când nu există competiţie. Sigur, bugetarii care zboară spre Bucureşti pe banii instituţiilor nu le simt, dar orădenii care zboară pe banii lor simt dublarea”, a exemplificat Bolojan.

La bani fruntaşi, la lucru codaşi

Primarul a afirmat că în condiţiile în care Consiliul Judeţean „rămâne pe aceste poziţii, de a refuza orice colaborare cu grupul PNL din CJ şi cu Primăria Oradea, doar pentru că au altă culoare politică, perdanţi sunt orădenii şi bihorenii.

În acest context, Bolojan a criticat încă o dată politica păguboasă a CJ de a permite ca membrii Consiliului de Administraţie de la Aeroport, toţi numiţi politic, să-şi dea singuri prime de 132.000 lei în total (4.000 euro fiecare, în medie). „Nu merită aceşti bani, cu care, iertaţi-mă, se poate cumpăra o maşină second hand, cu o activitate de mâna a cincea”, a spus primarul.

Dispus să bage bani

Aşa stând lucrurile, Bolojan a cerut, prin intermediul presei, ca şefii CJ Bihor să renunţe la ceea ce a numit „obsesia de a nu-i lăsa pe alţii să bifeze o realizare”, acceptând oferta Primăriei de a contribui la dezvoltarea Aeroportului, prin „două posibilităţi legale”: fie să transforme regia autonomă Aeroportul în Oradea în societate comercială, după modelul OTL, în care Consiliul Local să devină acţionar, fie să permită reprezentarea municipalităţii în Consiliul de Administraţie al regiei, pentru ca aceasta să aibă baza legală de a contribui financiar la aeroport. Edilul nu a explicat concret cum ar putea simpla prezenţă în CA să rezolve problema finanţării Aeroportului de către municipalitate.

„La Aeroportul din Debreţin sunt şi Primăria oraşului, şi Consiliul Judeţean (n.r – Hajdu Bihar), şi operatorul privat (n.r. – compania Wizz Air)”, a spus Bolojan, precizând că dacă şi municipalitatea orădeană ar avea baza legală, ar acorda Aeroportului de aici „în primul rând o susţine financiară” pe care „Primăria are capacitatea s-o acorde". "Nu ne place să facem asta (să cheltuie bani - n.r.), dar trebuie!”, a încheiat primarul.