Economii de milioane de euro, proiecte pentru mai multe drumuri, măsuri pentru curăţenie, eficientizarea administraţiilor locale prin criterii obiective de funcţionare şi crearea unor condiţii pentru dezvoltarea economică a întregului judeţ, sunt doar câteva dintre deciziile iniţiate de preşedintele Consiliului Județean Bihor de la preluarea mandatului.
În ultima conferinţă de presă susţinută marţi în acest an, Ilie Bolojan şi-a făcut un bilanţ public la finele căruia a precizat că anul viitor vor urma „şi alte proiecte”, pe care, însă, nu le-a expus acum.
Goana după drumuri
Bolojan a afirmat că în cele două luni şi jumătate de mandat a urmărit concomitent cinci direcţii de acţiune, una dintre ele fiind demararea unor proiecte de infrastructură pe fonduri europene, motivând că dezvoltarea infrastructurii atrage dezvoltarea economică şi socială.
În această privinţă, preşedintele CJ Bihor a amintit despre proiectul Drumului Expres Oradea – Arad, preluat de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) pentru a fi implementat, în premieră, prin asocierea a patru administraţii locale (primăriile Oradea şi Arad plus consiliile judeţene Bihor şi Arad), precum şi despre proiectele pentru realizarea a 5 şosele ocolitoare pentru comunele din Zona Metropolitană Oradea şi pentru construirea şoselelor de centură Aleşd şi Beiuş-Ştei.
Tot la capitolul infrastructură Bolojan a amintit şi proiectul viitorului spital de pneumologie şi boli infecţioase care va fi construit cu fonduri europene de către Primăria Oradea pe un teren transferat din proprietatea Consiliului Judeţean Bihor.
Banii, pentru investiţii
Preşedintele CJ a evocat şi reducerea cheltuielilor de funcţionare a acestei instituţii şi a celor subordonate, măsuri soldate cu economisirea anual a unei sume de aproximativ 9 milioane euro prin reducerea personalului excedentar şi a altor sume, de ordinul zecilor de mii de euro anual, prin mutarea unor structuri ale Consiliului în spaţii deţinute de instituţii ale acestuia (de pildă prin mutarea Instituţiei Arhitectului Şef în partea de birouri din clădirea Muzeului Ţării Crişurilor se salvează 55.000 euro pe an).
Toate sumele economisite, a subliniat Bolojan, vor fi folosite pentru finanţarea unor investiţii. „Nu vom modifica organigrame în sensul creşterii personalului şi sunt convins că vom funcţiona la fel de bine şi cu aceste structuri de personal”, a mai spus el, cu referire la diminuarea schemelor de personal umflate.
Curăţenie în judeţ
Preşedintele CJ Bihor a amintit şi despre măsurile luate pentru ca judeţul să fie „unul dintre cele mai curate” din ţară.
Concret, este vorba pe de o parte de operaţionalizarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (Bolojan spunând că în prezent 90% din gospodării au încheiate contracte pentru colectarea deşeurilor), iar pe de altă parte despre instituirea unor reguli pentru întreţinerea marginilor drumurilor publice (indiferent de categoria lor – naţionale, judeţene şi comunale) şi a posibilităţii de sancţionare a celor care depozitează clandestin deşeuri (în ianuarie urmând să fie montate camere de supraveghere pentru identificarea acestora în diverse locuri din judeţ), respectiv a celor care deţin terenuri şi nu le întreţin (prin supraimpozitarea cu 500%).
Pentru primării eficiente
De asemenea, șeful CJ Bihor a amintit că pentru a determina administraţiile locale să fie mai eficiente au fost gândite criterii obiective pentru toate primăriile de municipii, oraşe şi comune din judeţ, în funcţie de care se va face pe viitor şi alocarea unor fonduri de la bugetul judeţului către unităţile administrativ-teritoriale, diminuând factorul politic subiectiv.
În condiţiile în care 42 dintre cele 101 UAT-uri din judeţ nu reuşesc să-şi acopere nici măcar cheltuielile de salarizare, Bolojan a amintit că a „recomandat” măsuri pentru ca raportul dintre cheltuielile de funcţionare a primăriilor şi numărul de locuitori să fie echilibrat, nivelul de încasare a taxelor şi impozitelor să crească, la fel şi calitatea serviciilor publice.
Ca exemplu, CJ Bihor a recomandat administraţiilor locale să nu depăşească anumite praguri de cheltuieli raportat la populaţie, arătând că în Oradea funcţionarea primăriei costă 140 lei/locuitor (la o populaţie de 220.000 persoane), în municipii ca Salonta (19.000 locuitori) standardul recomandat pentru funcţionarea primăriei fiind de 210 lei/locuitor, în comune cum este Holod (3.000 locuitori) de 310 lei/locuitor, iar în unele ca Şinteu (1.100 locuitori) de 440 lei/locuitor.
Gaz şi parcuri industriale
În fine, Bolojan a amintit şi despre măsurile luate pentru introducerea infrastructurii de gaz în localităţile din judeţ prin proiecte finanţate cu fonduri europene, arătând că în Zona Metropolitană Oradea „toate localităţile din prima linie” au depus deja pachete de proiecte în acest scop, la fel procedând şi asocierile unor primării din alte zone ale judeţului, precum cele din jurul comunei Rieni ori oraşului Aleşd.
De asemenea, preşedintele CJ Bihor a vorbit despre măsurile pentru realizarea unor parcuri industriale în toate zonele din judeţ (după ce gestionarea SC Parcuri Industriale Bihor a fost preluată de Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea), precum şi despre cele pentru stimularea turismului, atât prin salubrizarea judeţului, cât şi prin construirea unor drumuri pentru accesul mai facil al turiştilor, cum este cel de legătură din Apuseni între Padiş şi Ic Ponor.
„Consiliul Judeţean va fi un motor pentru dezvoltarea judeţului”, a conchis Bolojan, adăugând că anul viitor „ne vom concentra şi pe alte proiecte” pe lângă cele lansate în ultimele două luni şi jumătate.