"Dar cum el e înnebunit - vezi Doamne - să pozeze în familist, cu din astea l-am terminat!". Aşa îi explica judecătorul Mircea Puşcaş de la Curtea de Apel Oradea amantei sale de ce a vrut neapărat să-şi cupleze cumnatul cu sora acesteia: să-l aibă la mână!

Discuţia e spicuită din rechizitoriul de peste 100 de pagini întocmit de DNA Oradea, ajuns şi în posesia BIHOREANULUI, în care anchetatorii descriu cu lux de amănunte felul în care magistratul scotea dreptatea la mezat, modul conspirativ în care acţiona, protecţia de care avea parte în lumea interlopă, dar şi legăturile nepermise cu personajele din dosarele aflate pe rolul instanţelor.

De două ori penal

Zilele trecute, procurorii DNA Oradea au finalizat al doilea dosar din cele trei deschise pe numele magistratului Mircea Puşcaş. În primul, după cum se ştie, acesta e deja judecat la Cluj, alături de comisarul şef Florian Rob, fostul şef al Poliţiei Ciumeghiu, care a cerut de la doi hoţi câte 1.000 euro şi o noapte de sex pe care fiica unuia dintre ei s-o petreacă cu Puşcaş pentru o sentinţă favorabilă. În acest caz, magistratul e acuzat nu de corupţie, ci de mărturie mincinoasă, fiindcă a negat că ar fi discutat cu ofiţerul despre procesul hoţilor, deşi procurorii interceptaseră discuţii în care Puşcaş îi explica limpede poliţistului cum a soluţionat "problema".

În cel de-al doilea dosar, pentru care era cât pe ce să fie arestat, primind interdicţia de a părăsi ţara şi fiind suspendat din funcţie, Puşcaş a fost anchetat alături de colegul său, Traian Munteanu,  pentru o şpagă de 50.000 euro cerută de la un afacerist din zona Marghitei, Balla István, care voia să scape de închisoare. Bărbatul i-a denunţat pe cei doi magistraţi din spatele gratiilor, unde execută 7 ani de închisoare după ce n-a reuşit să procure decât 20.000 euro din mita care, zice el, îi fusese cerută. Ajuns în posesia BIHOREANULUI, rechizitoriul procurorilor DNA descrie în amănunt modul în care lui Balla i s-au pretins şpăgile şi cum, atunci când "clientul" n-a putut plăti, a fost "executat" fără milă...

"Un complet bun"

Puşcaş a "lucrat" prin intermediul a doi amici. Unul e Florian Blaga, naş de cununie al tatălui său, prins în ecuaţie în 2009. "Am eu pe unul tare", aşa l-a descris Blaga pe magistratul care atunci era angajat la Tribunalul Bihor, într-o discuţie cu Balla, care i se plângea că are nevoie de o pedeapsă cu suspendare într-un dosar de evaziune fiscală. Întâlnirea dintre judecător şi "client" a fost organizată în locuinţa intermediarului, iar preţul cerut, de 1.500 de euro, a fost negociat şi plătit într-o parcare din Săcuieni, Puşcaş invocând o urgenţă: urma să facă o operaţie la şold.

04 Marcel Pistuca.jpgDoi ani mai târziu, precupeţul în robă a fost căutat din nou. Balla avea alt dosar, pentru lipsire de libertate şi lovire. Fusese condamnat de Tribunal la o pedeapsă cu executare, dar voia să fie achitat de tot. De astă dată, legătura cu magistratul i-a făcut-o Marcel Piştuca (foto), un alt amic de-al lui Puşcaş, acum judecat alături de el, ca şi complice. "Dosarul a fost repartizat pe un complet bun", i-a comunicat Piştuca interlopului după prima discuţie cu Puşcaş, referindu-se la faptul că unul din judecătorii care aveau să-i dea sentinţa era Traian Munteanu, la care Puşcaş avea "intrare".

De astă dată, Puşcaş şi Balla s-au întâlnit pe terasa unui hotel din staţiunea maghiară Hajduszoboszló. Judecătorul i-a spus că a studiat dosarul şi i-ar putea obţine achitarea în schimbul a 50.000 euro, întrucât "dosarul este pe un complet bun, format din judecătorii Munteanu, Soane şi Ţarcă, cu care va putea rezolva".

Avans de concediu, şpagă în custodie

La cererea judecătorului, prima tranşă a banilor i-a primit tot în Ungaria, într-un restaurant din Berettyóujfalu, unde Balla fusese convocat pentru a evita o eventuală supraveghere. Tot ca măsură de precauţie, înainte de începerea discuţiilor, magistratul i-a cerut să închidă telefoanele mobile şi să le scoată acumulatorii, ca să nu fie înregistrat. La această întâlnire, Balla i-a promis judecătorului că va face rost de toţi banii până la soluţionarea procesului, dar Puşcaş a cerut "un avans", întrucât urma perioada de concedii. Iar Balla s-a executat, plătindu-i pe loc 10.000 euro.

Potrivit înţelegerii, diferenţa de 40.000 euro urma s-o predea unui om de afaceri orădean, cunoştinţă comună a celor doi. Individul n-a reuşit să mai plătească însă decât 10.000 euro, motiv pentru care în septembrie 2011, după vacanţa judecătorească şi înainte de reluarea procesului, chezaşul i-a înapoiat banii.

Varianta Munteanu

Simţind că Puşcaş nu îl va mai ajuta, Balla a încercat să ajungă direct la judecătorul Munteanu, care făcea parte din complet şi cu care ştia că "s-a discutat". Pe 10 octombrie, înainte cu o zi de termenul de judecată, s-a întâlnit cu afaceristul Călin Galea, interpus de-al lui Munteanu, rugându-l să-i transmită judecătorului că, dacă va fi achitat, e dispus să-i dea direct lui banii pretinşi în numele său de către Puşcaş. Adică 6.000 de euro, cât a aflat Galea că a fost "tariful" lui Munteanu.

După întâlnire, Balla István a şi părăsit ţara. Ştia el ce ştia: a doua zi a fost condamnat la închisoare. Motivul i l-a dezvăluit soţiei sale Galea, cu care femeia se întâlnise într-o benzinărie: Munteanu n-a primit la timp banii promişi.

N-ai "cuvânt", treci după gratii

Judecătorul Puşcaş şi complicele său Marcel Piştuca au fost trimişi în judecată, în vreme ce faţă de Traian Munteanu ancheta a fost disjunsă, astfel că acesta e în continuare cercetat pentru luare de mită. Probele împotriva ambilor magistraţi sunt numeroase, susţinute de sute de pagini de declaraţii de martori ce confirmă traseul banilor, înscrisuri ridicate cu ocazia unor percheziţii, dar şi transcrieri ale unor interceptări telefonice.

Acestea arată că Puşcaş n-ar fi la primul "târg", dar şi că, atunci când au interese în cauză, judecătorii nu dau sentinţe pe probe, ci "ca să fie bine". "El (n.r. - Puşcaş) i-o spus clar. El le contopea, pe amândouă le făcea pe banii ăia", spunea Piştuca într-o discuţie cu soţia lui Balla după condamnarea acestuia. Femeia îi ceruse o întâlnire deoarece soţul urma să ceară din spatele gratiilor rejudecarea procesului şi voia să ştie dacă mai poate conta pe judecători. Interlocutorul s-a scăpat să spună că a mai făcut cu Puşcaş treburi "din astea", dar a refuzat-o pentru că Balla nu a fost corect, adică nu a "decartat" banii şi, în plus, judecătorii aveau semnale că i-ar fi turnat.

"Mie mi-or spus din puşcărie, că i-o umblat gura pe-acolo, că nu ştiu ce, că el poate să dea declaraţii împotriva nu ştiu cui. Da' poate să sugă p..., că n-are el nicio dovadă şi nici nu mă interesează", a spus Piştuca, explicând că judecătorii au fost parolişti, amânând de două ori pronunţarea înainte de a da verdictul de 7 ani şi 4 luni de puşcărie. "Oamenii n-o vrut să ia cu japca banii după el, dar el s-o tot ţinut că, hai, hai, hai! Ăsta (Puşcaş) o vorbit cu ăla care trebuia să dea verdictu' (Munteanu). Ăla o tot zis: «Noa, dar vine cu banii sau ce?». O zis: «Ce? Am ajuns să stăm la masă, acuma ne tragem cu infractorii de degete? Face ce vrea cu noi?» Păi, s-or panicat şi ăia", i-a zis femeii, concluzionând că Balla nu mai are credibilitate. "Nu s-a ţinut de cuvânt. Deci nici dacă dă de 10 ori atâta nu mai intervine nimeni pentru el".

Rezolvatorul

Pe lângă faptele pentru care deja a fost inculpat, procurorii DNA descriu şi alte cazuri în care judecătorul Puşcaş a ajuns suspect de şantaj, trafic de influenţă şi favorizarea infractorului, dar care n-au putut fi probate îndeajuns pentru a-l trimite în judecată încă o dată. Acestea furnizează, în schimb, suficiente elemente pentru a creiona portretul unui judecător corupt, lipsit de morală şi echilibru, care nu se ferea să se afişeze public cu interlopi şi să contacteze personajele din dosarele penale aflate pe rolul instanţelor.

"În pofida calităţii sale de judecător, inculpatul Puşcaş Mircea nu a manifestat niciun scrupul în a se întâlni cu persoane din lumea interlopă din Bihor şi Satu Mare, şi chiar cu persoane inculpate în dosare aflate în curs de judecare la Tribunalul Bihor şi/sau Curtea de Apel Oradea, în locuri obscure, pretinzând şi acceptând bani sau alte foloase pentru a le obţine hotărâri favorabile. Această atitudine şi aceste acţiuni ale magistratului sunt de natură a crea o imagine nefavorabilă întregului corp al magistraţilor, cu reflexii negative în spaţiul public", arată rechizitoriul.

Astfel, în perioada august-noiembrie 2012, magistratul discuta cu milionarul clujean Liviu Florian, judecat pentru corupţie în dosarul mitei din Vama Halmeu, aflat pe rolul Curţii de Apel, iar asta - atenţie ! - prin intermediul preotului Penitenciarului Oradea, Dan Lele! Judecătorul a mai fost surprins cu Valentin Muntean, judecat chiar de el într-un dosar de corupţie. Un alt amic pentru care Puşcaş şi-a pus "obrazul" e interlopul Nelu Tomşe, arestat şi trimis în judecată de procurorii beiuşeni după ce a provocat un accident şi a fugit de la locul faptei. Pentru bărbatul care voia să iasă din arest, judecătorul era dispus să pună chiar el la bătaie bani, intervenind la colegul Ovidiu Galea de la Tribunal, care i-ar fi promis că "dacă ar plăti o cauţiune, l-ar lăsa".

El Presidente

La nevoie, judecătorul nu se sfia să apeleze la cunoştinţele sale din lumea interlopă, care îl considerau "de-al lor". Un exemplu descris de procurori e felul în care, în octombrie 2012, Puşcaş le-a cerut recuperatorilor Constantin Mărie şi Petru Puşcaş să-i aplice o corecţie unui ţigan din clanul Neguş, Budai Istvan, alias Bobi, cu care a avut o altercaţie verbală într-un magazin şi care l-a ameninţat şi urmărit în trafic.

Bărbatul a fost găsit urgent de cei doi, îngenuncheat şi bătut. "Costi Mărie mi-a reproşat că «m-am legat» de «preşedinte», care este «omu' nostru», şi trebuia să mă duc la Curtea de Apel să-i cer iertare", a povestit Bobi de ce fusese bătut. Motivul pentru care magistratul n-a apelat la Poliţie, cum ar fi fost normal? I-a explicat chiar el amantei: "Da' ce vrei amu'? Să mă duc eu să fac reclamaţie? Nu, iubire. Capace sau pumni şi, gata, se rezolvă. Nişte pălmi, amu', nişte pumni, iubire, aşa de control, să se vadă că nu-i junglă aici".

"O gâscă"

Un alt episod descris de procurori se referă la modul în care Mircea Puşcaş a încercat să-şi şantajeze propriul cumnat, Victor Ciarnău, samsarul de maşini din Marghita cu care acum e coleg de suferinţă în dosarul rămas încă în cercetarea DNA Oradea, după ce doi contrabandişti de ţigări din Maramureş au încercat să-l "ungă" pe judecător cu 40.000 euro, sub forma unui BMW cumpărat de la cumnat, ca să obţină o sentinţă favorabilă.

Pentru a-l "convinge" pe Ciarnău să păstreze tăcerea despre afacerile lor, Puşcaş a apelat în august 2012 la sora amantei sale, cerându-i să-i seducă cumnatul pentru a-l avea la mână. Chestiune care, se pare, nu i-a ieşit "impecabil", pentru că fata a dat chix. "Ioana-i o curvă proastă şi-o gâscă de doi bani. Păi, da' zice Vicu (Victor Ciarnău) că imediat s-or şi mozolit acolo, în maşină, şi tot o interesa că cum a fi, cum i-a da bani şi nu ştiu ce. Da' eu vreau să-l bag pe ea, că măcar tace dracului din gură, să-l am la mână. El, cum îi înnebunit, vezi Doamne, să pozeze în mare familist, cu din astea l-am terminat!", i-a povestit judecătorul amantei sale.

Tăcerea e de aur

Deşi audiat de procurori, care i-au prezentat scenariul pus la cale de cumnatul său de la Curte, Ciarnău a refuzat să facă vreo declaraţie împotriva lui Puşcaş, poate şi pentru că, zic anchetatorii, afacerile lui au înflorit pe spinarea judecătorului, care i-ar fi asigurat protecţie în faţa controalelor fiscale.

De altfel, nici Mircea Puşcaş nu a vrut să discute cu anchetatorii, prevalându-se de dreptul la tăcere. O explicaţie ar fi că nu a avut acces la probele pe care procurorii le aveau împotriva lui şi deja se fripsese o dată, când s-a trezit inculpat pentru mărturie mincinoasă în dosarul cu poliţistul Rob. Aşa că, decât să intre din nou într-o belea şi mai mare, a preferat să aştepte ca dosarul să ajungă în faţa Curţii de Apel Timişoara, unde poate să-şi pregătească temeinic apărarea. Uşor nu-i va fi...

AVERE ASCUNSĂ
Maşini şi credite pe numele altora

Pe lângă traficul de influenţă, judecătorul Mircea Puşcaş e acuzat şi de fals în declaraţii după ce DNA a descoperit că în 2011 minţise în declaraţia de avere. Puşcaş nu a înregistrat în declaraţiile de avere unele tranzacţii, făcute probabil din bani pe care nu-i putea justifica. Este vorba de 40.000 lei cu care, în decembrie 2009, a cumpărat un Audi A4 pe care l-a înmatriculat pe firma unui prieten. În mai 2010, maşina a fost vândută la acelaşi preţ, după ce magistratul s-a prins că se pricopsise cu un bolid buşit şi cu kilometrajul măsluit, iar banii au fost împrumutaţi, în aceeaşi perioadă, prin intrmediul amantei sale, unui afacerist marghitan, Sandu-Julien Ciril - o altă tranzacţie nedeclarată. Decizia n-a fost tocmai bună, căci amicul nu i-a returnat nici până azi banii.