Dulce ca mierea e chenzina patriei. Potrivit declaraţiilor de venituri ale angajaţilor din administraţiile locale, instituţiile deconcentrate şi societăţile cu capital de stat, salariul unui bugetar cu studii superioare începe de la 1.100 lei lei şi trece de 2.000 euro.
Contrar principiului "fiecăruia după şcoală", contează însă nu ce cunoşti, ci pe cine cunoşti. Pentru că doar unii câştigă din greu, dacă "prestează" în structurile cu subordonare la "Centru"!
Performanţă pe bani mărunţi
Mitul bugetarului ghiftuit dă să se spargă. În ciuda percepţiei publice, salariile din administraţia locală şi judeţeană abia depăşesc nivelul celor din sectorul privat. Un calcul aproximativ aşază media veniturilor salariale ale angajaţilor municipalităţii sub venitul mediu lunar net de 1.490 lei avansat de Comisia Naţională de Prognoză pentru judeţul Bihor în anul 2016. Oricum, mai mic decât în toate judeţele învecinate! "Media salariilor din Primăria Oradea este de 1.350 lei pe lună", spune city managerul Eduard Florea.
Nici angajaţii Consiliului Judeţean Bihor nu o duc mai bine. Săptămâna trecută, noul preşedinte Pasztor Sandor (foto) a constatat surprins că majoritatea subalternilor câştigă cam 300 de euro. "Nu poţi cere performanţă de la un funcţionar cu studii superioare care are salariu de 1.400 lei", zice Pasztor.
Lefurile din administraţie sunt stabilite pe baza unor grile care pornesc de la salariul minim pe economie, de 1.200 lei, şi cresc atât după studiile angajatului şi funcţia deţinută, cât şi după rangul instituţiei şi mărimea localităţii. "La aceeaşi muncă, un bugetar din Bucureşti poate câştiga cu mult mai mult decât unul din Oradea", se plânge un funcţionar.
Bugetari pe ranguri
Salariile funcţionarilor sunt dispuse piramidal. Deşi munca efectivă şi contactul cu populaţia are loc la baza piramidei, lefurile grase se plătesc la vârf. Grila de salarizare începe cu primăriile comunale şi creşte treptat la primăriile de oraş, de municipii reşedinţă de judeţ, Consilii Judeţene, Prefecturi şi instituţii deconcentrate.
Există însă şi excepţii. Spre exemplu, dacă directorul tehnic al Consiliului Judeţean, Filip Cheşeli, a câştigat anul trecut circa 4.500 lei pe lună, omologul său din Primăria Oradea, Mircea Ghitea, a avut venituri lunare de 5.400 lei. Deosebirea e şi mai mare între leafa directorului economic al CJ, Dimitrie Muscă - 4.000 lei - şi cea a omologului din Primărie, Nadia Haş, care câştigă 5.600 lei, respectiv a city-manager-ului Eduard Florea- 6.600 lei.
Diferenţa se explică prin veniturile suplimentare pe care directorii municipalităţii orădene le realizează din contribuţia la proiectele cu fonduri europene. Bonusurile, însă, sunt ocazionale. "Venitul suplimentar e posibil doar pe durata proiectului. Când proiectul se termină, câştigul salarial se diminuează la nivelul iniţial", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, Marius Moş (foto).
Aşa se explică şi faptul că primarul Ilie Bolojan, cu o leafă de 4.200 lei, câştigă mai puţin decât directorii. De fapt, majoritatea directorilor din Primărie, ca şi cei din instituţiile subordonate municipalităţii, au câştigat anul trecut chiar şi peste prefectul Claudiu Pop, care din indemnizaţia de demnitar şi din norma de hrană cuvenită ca angajat al Ministerului Administraţiei a încasat anul trecut circa 6.204 lei lunar.
Salarii de top
Cel mai bine plătit bugetar bihorean e un "stranier", brăileanul Stănel Necula, care din 2013 cumulează poziţia de administrator special al Electrocentrale, în insolvenţă, şi cea de director al Termoficare, aflată la limita profitabilităţii. Anul trecut, Necula a realizat venituri lunare de 10.600 lei, echivalentul a 2.350 de euro. La mare distanţă urmează directorul Administraţiei de Dezvoltare Locală, Delia Ungur, care a pus bazele parcurilor industriale din Oradea, cu un salariu de 8.300 lei, şi directorul Companiei de Apă Oradea, Ovidiu Gavra, cu 8.000 lei/lună.
Cel mai câştigat a fost anul trecut, totuşi, noul viceprimar Florin Birta (foto), cu venituri de 14.350 lei/lună (3.170 euro). Grosul banilor i-a venit nu din leafa de preşedinte al CSM Oradea (3.900 lei/lună ), ci din indemnizaţia de 10.000 lei încasată lunar ca membru în Consiliul de Administraţie al Distrigaz Vest. Poziţie la care acum trebuie să renunţe, pentru că se află în incompatibilitate...
Diferenţe revoltătoare
Dacă în privinţa salariilor din Primărie şi Consiliul Judeţean lucrurile sunt clare, situaţia devine ceţoasă în privinţa angajaţilor din instituţiile guvernamentale deconcentrate în teritoriu. Deosebirile de salarizare între o instituţie şi alta sunt şocante. Printr-o aberaţie legislativă, cel mai bine pregătiţi bugetari, cu studii post-universitare şi cu doctorate, au cele mai mici salarii. Spre exemplu, şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi, abia ia 2.500 lei pe lună, iar subalternii săi nici nu ajung la jumătate din această sumă!
În schimb, Octavian Balog, şeful secţiei Drumuri Naţionale (subordonată CNADNR), câştigă dublu, circa 5.100 lei/lună, iar şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Florescu, care răspunde de pădurile tot mai rare din judeţ, are leafă de 5.500 lei.
Există însă salarii şi mai mari la instituţiile cu subordonare centrală: de 6.600 lei, cum e cazul şefului Administraţiei Finanţelor Publice Bihor, Ioan Mihaiu, şi cel al directorului Casei Judeţene de Pensii, Leontin Ţîrle (foto), trimis recent în judecată de DNA pentru luare de mită în formă continuată. Asta fără să mai fie puse la socoteală şi alte beneficii aferente, de la maşina de serviciu la fondurile de protocol, cabane cu circuit închis, prime...
Salarii occidentale
Raiul bugetarilor este, însă, în firmele cu capital de stat precum Hidroelectrica, Electrica, ABA Crişuri şi altele, care nu au grile de salarizare fixe, aşa că angajaţii au salarii uriaşe, pe care nici măcar nu sunt obligaţi să le afişeze pe site-urile respectivelor structuri.
O idee vagă asupra veniturilor directorilor din firmele de stat se poate contura din declaraţia de avere dată anul trecut de şeful sucursalei Oradea a Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Ionel Boja, care acum doi ani avea un salariu lunar de 8.900 lei (aproape 2.000 euro).
Cifre similare sunt şi la ABA Crişuri, unde directorul Dorel Dume încasează 8.000 lei lunar, iar fostul său adjunct Pasztor Sandor a luat 7.700 lei/lună. Nu e de mirare, deci, că acesta s-a şocat că noii subalteni din CJ nu câştigă nici cât muncitorii de la Ape!
Muncă similară, venituri diferite...
De salariile grase din firmele de stat se bucură nu doar şefii, ci şi angajaţii de rând, care câştigă peste toţi ceilalţi omologi din sistemul public. Spre exemplu, un simplu muncitor la ABA Crişuri câştigă lunar 2.000 lei, un maistru ia peste 2.500 lei, iar un inginer porneşte de la 3.000 lei.
Prin comparaţie, salariile la privat sunt mult mai mici, cel puţin oficial, deoarece nu toţi patronii trec în cărţile de muncă suma pe care o dau angajaţilor în mână, pentru a evita plata impozitelor. "În construcţii, un muncitor care lucrează zi-lumină câştigă oficial cel mult 1.250 lei pe lună, un maistru cam 1.700 lei, iar un inginer cam 2.000 lei", spune Ioan Mintaş (foto), patronul firmei CIAC şi prim-vicepreşedintele Consiliului IMM-urilor din România.
Pervertit, aşadar, în cele mai intime resorturi de implicarea politicului şi de goana după sinecuri, firmele de stat au inventat o nouă clasă de salarizare, peste colegii din administraţie şi peste cei din privat: bugetarul de lux...
LE "TAIE MACAROANA"
Sarcină de serviciu!
Dacă în prezent un bugetar îşi poate majora semnificativ veniturile prin participarea în organele de conducere colectivă a firmelor de stat - cum sunt Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, Comitetele Directoare etc - pe viitor acest lucru nu va mai fi posibil.
Săptămâna trecută, Guvernul Cioloş a aprobat un memorandum în conformitate cu care această activitate va fi asimilată unei sarcini de serviciu obişnuite pentru angajaţii societăţii. În prezent, aceştia pot câştiga până la 25% din salariul directorului general, ceea ce înseamnă că pentru o singură şedinţă membrii AGA pot primi chiar şi 2.800 euro în cazul Electrica, 2.500 euro în cazul CFR, 1.500 euro la Transgaz şi 1.000 euro în cazul Transelectrica.