Judecătoria, Tribunalul şi Curtea de Apel se confruntă de aproape un an cu un caz fără precedent: Primăria Oradea a acţionat în judecată 25 de cetăţeni, o firmă de construcţii, un notar şi o instituţie, după ce dezvoltatorul a ridicat un bloc peste nivelul permis autorizat.

Mai mult, după ce au amendat societatea Maximum Construcţii, municipalitatea şi Inspecţia în Construcţii au sesizat şi Parchetul asupra unor fapte penale ale administratorului Mircea Groza, dirigintelui de şantier Flore Vidican, notarului Aurel Petriş şi ale unui funcţionar de la Cadastru, care au contribuit la intabularea nelegală şi vânzarea apartamentelor.

Pentru magistraţi, dosarul e un cartof fierbinte. Fie aplică legea ad literam, hotărând demolarea etajului suplimentar, cu consecinţele financiare şi sociale aferente, fie închid ochii şi creează un precedent ce ar echivala, practic, cu o invitaţie la încălcarea legii de către alţi speculanţi imobiliari.

În curtea şcolii

Istoria blocului din strada Sovata 59 a început în 2013, când firma Maximum Construcţii SRL cerea şi obţinea de la municipalitate autorizaţia de a construi un imobil cu 12 unităţi locative, apartamente cu 1-2 camere, pe o parte din curtea fostei Şcoli Generale 17, în prezent Liceu Ortodox. Primăria nu l-a putut refuza, fiindcă anterior o instanţă decisese o retrocedare taman pe terenul de sport al unităţii de învăţământ, generând astfel întreaga tărăşenie...

Povestea a continuat de la această ciudăţenie până la încălcarea flagrantă a legislaţiei privind construcţiile, dar şi a celei penale. Prima "coliziune" a avut loc în iunie 2014, când Primăria anunţa că a sancţionat constructorul cu amenda maximă de 10.000 lei şi a dispus intrarea ei în legalitate. Motivul? În pofida autorizaţiei de construire 1672/4 noiembrie 2013, ce prevedea edificarea unui imobil cu trei etaje, dezvoltatorul a mai ridicat unul, iar în loc de 12 apartamente acesta urma să aibă, evident, mai multe.

Administratorul Mircea Groza a achitat amenda şi a promis că se va conforma, iar mai târziu i-a fost emisă o nouă autorizaţie de construcţie, 2440/18.12.2014, prin care trebuia să aducă edificiul la situaţia conformă proiectului, prin demolarea celui de-al patrulea etaj şi recompartimentarea blocului.

Recepţie pe furiş

În continuare, însă, surpriză: în noiembrie, înainte să primească autorizaţia care o silea să intre în legalitate, firma a organizat recepţia finală a blocului. După încă o lună, pe 12 decembrie, cerea înscrierea lui în Cartea Funciară, obţinând-o după numai o săptămână, pe 19 decembrie, iar din ianuarie 2015 noii proprietari au şi început să se mute în cele 25 de locuinţe, pentru care făcuseră precontracte de cumpărare.

Procesul pentru anularea recepţiei, radierea intabulării, anularea contractelor de vânzare-cumpărare şi restabilirea situaţiei funciare anterioare, împotriva dezvoltatorului, a notarului care a autentificat actele şi a OCPI, a început în vara anului trecut.  Motive, destule: firma nu a respectat proiectul şi autorizaţiile de construire, iar recepţia a fost nelegală, la fel şi întabularea, operată fără autorizaţia de luare în folosinţă.

Conform Legii 50/1991, a arătat Primăria, "lucrările de construcţii se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţia de construire şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, cu participarea unui reprezentant al administraţiei publice locale". Or, în acest caz, lucurile s-au făcut pe furiş: comisia a fost formată doar din patronul Mircea Groza, doi reprezentanţi ai unei firme colaboratoare, SC Ştefănuţ SRL, şi anume administratorul Marius Fiţ şi inginerul Ciprian Tal, plus dirigintele de şantier Flore Vidican, care au constatat "finalizarea lucrării conform autorizaţiei de construire 1672/4 noiembrie 2013 - imobil locuinţe colective P+4E".

Falsuri după falsuri

"Procesul-verbal de recepţie nu reflectă situaţia reală din teren. Deşi reţine că lucrările au fost realizate cu respectarea autorizaţiei iniţiale, în realitate au fost încălcate condiţiile impuse prin aceasta", au arătat juriştii Primăriei, subliniind apoi şi vina OCPI. Deşi Legea 7/1996 privind cadastrul prevede textual că "dreptul de proprietate asupra unei construcţii se înscrie în CF în baza autorizaţiei de construire, a procesului-verbal de recepţie finală semnat de reprezentanţii administraţiei locale, a unui certificat de atestare a edificării construcţiei eliberat de aceasta şi a unei documentaţii cadastrale", înscrierea a fost "total nelegală", neexistând nicio autorizaţie de luare în folosinţă emisă de Instituţia Arhitectului Şef.

De altfel, şi Inspecţia în Construcţii a amendat firma, cu 20.000 lei, confirmând atât faptul că aşa-zisa comisie de recepţie a fost nelegală, cât şi neregulile comise de constructor, care a modificat inclusiv "toate planşele de rezistenţă" ale imobilului, dar şi de dirigintele de şantier, care "nu a urmărit realizarea construcţiei conform proiectului şi autorizaţiei".

A se respinge!

Reacţia pârâţilor? Cu tupeu, firma a cerut respingerea acţiunii, invocând necompetenţa Judecătoriei de a soluţiona cauza, dată fiind valoarea de peste 200.000 lei a imobilului (evaluat la 769.353 lei), netimbrarea acţiunii şi nemotivarea acţiunii de către Primărie.

La rându-i, notarul a susţinut că nu ar avea nicio calitate procesuală, deoarece "reclamantul în mod greşit susţine că ar fi autentificat contractele de vânzare-cumpărare fără verificările care se impuneau", iar OCPI a pretins că nu trebuia să fie parte în proces întrucât oricum va pune în aplicare ce vor pronunţa judecătorii. Doar cei 25 de cumpărători au invocat un argument credibil, şi anume că au achiziţionat apartamentele "cu bună-credinţă", bazându-se pe datele din CF.

Tăcere sau minciuni

BIHOREANUL a constatat că, acum, nimeni nu se consideră vinovat de nerespectarea legii. "Noi n-am ştiut că actele nu-s în regulă. Am aflat după ce ne-am mutat că în loc de 12 apartamente sunt 25, că toate sunt mai mici şi că există numai 12 locuri de parcare", spune un proprietar.

Deşi la telefon s-a plâns că e nedreptăţit de Primărie, afaceristul Groza a refuzat o discuţie cu actele pe masă. Contrar prevederilor legale, notarul Aurel Petriş a susţinut, fără jenă, că nu era obligat să verifice nici autorizaţia de construire, nici procesul-verbal de recepţie, în baza cărora, ataşând documentaţia cadastrală întocmită de un topograf, a cerut intabularea blocului, iar apoi a autentificat toate vânzările: "Eu doar am comparat nişte copii cu nişte acte originale, verificarea legalităţii lor era treaba OCPI".

Călin Ivan Leț, director OCPIŞi dirigintele de şantier a ales să mintă grosier, pretinzând că ar fi semnat cu obiecţiuni procesul-verbal de recepţie, deşi pe document nu există nicio "obiecţiune", şi că ar îndeplinit atribuţiile de dirigenţie "numai până la etajul II al blocului". Cât despre OCPI, directorul Călin Ivan Leţ (foto) a refuzat să ofere orice informaţie, susţinând că reglementările interne îi interzic transparenţa în contextul unui proces în derulare.

Anchetă penală

Aşa că, dacă afaceristul a scăpat cu amenzi de 30.000 lei, dar şi-a scos "pârleala" vânzând de două ori mai multe locuinţe, dacă dirigintele de şantier riscă suspendarea sau anularea autorizaţiei de exercitare a profesiei, dacă notarul "se scoate" dând vina pe Cadastru, iar funcţionarii din această instituţie sunt "acoperiţi" de şef, singurii lezaţi rămân cei 25 de proprietari. Care, dat fiind că imobilul e grevat de proces, nici nu pot scăpa de belea vânzând mai departe locuinţele altor creduli...

Asta dacă nu cumva se vor considera "răzbunaţi" de procurorii care, la sesizarea Primăriei şi ITSC, au deschis astă-toamnă un dosar cu privire la falsurile comise în serie de la afacerist până la funcţionari. Doar o condamnare penală i-ar putea costa pe vinovaţi mai mult decât banii făcuţi până acum cu orice preţ...

PROCES PĂGUBITOR
Ping-pong între instanţe

Procesul declanşat de Primărie în urma nerespectării de către constructor a proiectului, iar de către notar şi funcţionarii OCPI a atribuţiilor legale s-a dovedit complicat înainte să fi început propriu-zis. Deşi municipalitatea a înregistrat acţiunea la Judecătoria Oradea în iulie 2016, instanţa a decis abia pe 20 ianuarie a.c. să-şi decline competenţa, din cauza valorii ridicate a imobilului.

Dosarul a "urcat" apoi la Tribunalul Bihor, dar pe 3 martie completul de aici şi-a declinat la rându-i competenţa, datorită faptului că între pârâţi este şi un notar, iar dosarele în care sunt implicaţi notarii ar trebui judecate doar de către Curţile de Apel. Pe 19 aprilie, însă, Curtea de Apel Oradea a soluţionat conflictul dintre cele două instanţe, hotărând ca dosarul să se întoarcă la Tribunal, în competenţa căruia a stabilit judecarea cauzei.