Orădeni, cumpăraţi-vă calorifere electrice: CET-ul poate fi închis oricând! Cazanele pe cărbune ale Electrocentrale funcţionează ilegal din decembrie 2013, când a expirat autorizaţia de mediu, motiv pentru care Oradea ar putea rămâne fără căldură la iarnă, iar România riscă o procedură de infringement şi amenzi de milioane de euro.
"Dacă nu se ajunge la nicio înţelegere cu Comisia Europeană, va trebui să punem lacăt pe cazane", avertizează Viorel Ţepele, comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor.
Cu termen limită
Dacă ar fi pe lege, CET-ul ar fi închis deja de un an de zile, iar cheia aruncată! Cele trei cazane pe cărbune ale Electrocentrale funcţionează ilegal. "Conform obligaţiilor asumate de România la semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Electrocentrale trebuia să îşi reducă nivelul emisiilor de oxid de azot, dioxid de sulf şi pulberi până la 31 decembrie 2013", spune Sanda Mercea (foto), directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor. Lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi.
Proiectat în anii '60, CET-ul este deservit de două instalaţii mari de ardere (IMA). IMA I cuprinde trei cazane pe gaze, din care două au şi fost sigilate ca neconforme de către Garda de Mediu Bihor în 2012, iar IMA II cuprinde trei cazane pe cărbune cu suport de păcură, toate poluante. Practic, dacă ar fi ca România să respecte tratatul cu UE ratificat prin Legea 157/2005, CET-ul ar trebui să funcţioneze de un an cu un singur cazan. Dotat cu arzător cu emisii de oxid de azot redus, acesta însă abia dacă poate asigura alimentarea cu apă caldă a oraşului pe timp de vară. Nici vorbă să dea şi încălzire...
Întârziaţii
Lucrurile au mers prost de la început. Electrocentrale şi-a asumat în 2006 un plan de măsuri privind retehnologizarea cazanelor pe cărbune cu termen limită decembrie 2013. În 2010, după ce nu a făcut nimic patru ani, CET-ul a cerut modificarea calendarului pentru a implementa un proiect european vizând achiziţionarea unei centrale pe gaz, nepoluante, cu păstrarea termenului iniţial. Care a fost însă încălcat!
"Primăria a greşit de la bun început asumându-şi un termen nerealist. E ca şi cum te-ai angaja să construieşti o casă într-o săptămână, deşi ştii că nu poţi", spune Sanda Mercea. Depăşirea termenului limită rezultă inclusiv din Studiul de fezabilitate al centralei pe gaz, aprobat de Consiliul Local în 2012: acesta prevede finalizarea investiţiei pentru decembrie 2014, deşi legea 157/2005 impunea ca termen-limită decembrie 2013.
Astăzi, din cele şapte CET-uri beneficiare de fonduri europene prin Programul Operaţional Sectorial de mediu pentru modernizarea capacităţilor de ardere, doar Oradea apare pe lista celor care nu s-au conformat până la termenul-limită. Centralele din Bacău, Botoşani, Focşani, Iaşi, Râmnicu Vâlcea şi Timişoara, prinse în acelaşi program, fie şi-au montat filtre, fie şi-au pus arzătoare mai puternice, reducând poluarea, fie pur şi simplu au închis cazanele cu probleme. Numai Oradea şi-a asumat un proiect ambiţios, în valoare de 77,7 milioane euro, pentru achiziţia unei centrale noi pe gaz, cu toate instalaţiile aferente şi înlocuirea a 17,5 kilometri de reţea magistrală. În care, însă, şi-a cam prins urechile...
Cu frâna trasă
Motivele întârzierii sunt multiple. Unele ţin de birocraţia europeană, altele de bâlbele Primăriei. Spre exemplu, deşi fondurile pentru perioada de finanţare 2007-2013 trebuiau puse la dispoziţie încă din primul an, ghidurile de finanţare au fost realizate de Ministerul Mediului abia în 2008-2009, ca atare documentaţia proiectului din Oradea a fost finalizată abia în 2010, iar contractul de finanţare semnat în 2011.
Apoi, când să fie anunţată licitaţia, municipalitatea a dat proiectul la refăcut. "Pentru a creşte eficienţa centralei, instalaţia de cogenerare a energiei electrice a fost înlocuită cu alta, de 2,5 ori mai mare, şi au fost prevăzute trei cazane cu apă fierbinte care să alimenteze oraşul când centrala este oprită", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto).
Proiectul refăcut a fost finalizat în toamna anului 2012, licitaţia lucrărilor a fost anunţată în 2013, după care procedura a fost contestată în mod repetat, fapt pentru care contractul cu firmele Elsaco Engineerig şi STC SPA, desemnate câştigătoare, a fost semnat abia în august 2014. Iar acum, autorizaţia de construire va fi eliberată cel mai curând luna viitoare...
Vremuri negre
Aflată deja de un an în insolvenţă, la presiunea creditorilor, şi sancţionată cu 33,4 milioane euro pentru că şi-a depus certificatele de bioxid de carbon cu o întârziere de două zile în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene, Electrocentrale îşi trăieşte cei mai negri ani de la înfiinţare.
După ce a fost amendată în iunie de către Garda de Mediu Bihor cu 100.000 lei pentru nerespectarea termenelor din planul de acţiuni, în septembrie a mai primit o amendă de 20.000 lei pentru depăşirea nivelului de noxe, iar acum riscă să provoace declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României, pentru că şi-a încălcat angajamentele asumate prin tratatul de aderare la UE. Ce-i drept, pe lista "întârziaţilor" se numără mai bine de alţi zece mamuţi energofagi, între care complexele energetice din Craiova şi din Rovinari. România riscă, deci, amenzi de milioane de euro, care se vor răsfrânge asupra poluatorilor.
Pentru a evita sancţiunile, conducerea Electrocentale a făcut anul trecut, în al 12-lea ceas, încercări disperate de a obţine o păsuire. "Am cerut prin mai multe adrese obţinerea unei derogări până se implementează noua centrală. De fiecare dată răspunsul Agenţiei Naţionale de Mediu a fost că nu se poate", spune administratorul special al Electrocentrale, Stănel Necula (foto).
"Vom respecta legea!"
În jurul CET-ului se strânge laţul. Săptămâna trecută, în mod special Comisia Europeană a cerut Agenţiei Naţionale de Mediu nivelul de noxe emis de CET-ul orădean, fapt pentru care Garda de Mediu Bihor va face săptămâna aceasta verificări în teren. Cum nu s-a făcut nicio investiţie, controlul nu are cum ieşi bine. "Noi nu putem decât să respectăm legea. Dacă situaţia o impune, vom ajunge probabil inclusiv la închiderea cazanelor", spune comisarul şef al Gărzii de Mediu, Viorel Ţepele.
Primarul Ilie Bolojan a refuzat să se pronunţe cu privire la această posibilitate. "Nu vreau să comentez. Vom vedea ce va fi. Noi ne-am asumat un program de investiţii şi ne ţinem de el", spune edilul. În lipsa unei păsuiri de la nivel naţional, singura şansă a CET-ului orădean este ca închiderea cazanelor pe cărbune să se tărăgăneze până în primăvară. Vara aceasta orădenii s-au spălat cu apă caldă obţinută pe gaz, iar din aprilie 2015 ar putea face la fel. Totul este, însă, ca măcar pe iarna lui 2015 să fie centrala nouă gata. Pentru că, altfel, ne-am ars...
AVARII ÎN LANŢ
Se lasă rău!
Orădenii se pot pregăti pentru una dintre cele mai grele ierni din ultimii ani. Primele semne s-au văzut la începutul lui noiembrie, când în timpul unui val de frig jumătate din oraş a rămas fără încălzire. Aflate într-o avansată stare de degradare, reţelele de termoficare vechi de decenii întregi, cedează în mod repetat şi aproape că nu este zi în care Termoficare să nu oprească serviciile. Situaţia e cu atât mai dificilă cu cât câştigătorii licitaţiei pentru înlocuirea a 17,7 kilometri de reţea magistrală, Construcţii Bihor şi Energomontaj, vor fi nevoiţi să lucreze şi peste iarnă pentru a se încadra în termenul limită din decembrie 2015.
În 2012, Consiliul Local luase în discuţie posibilitatea achiziţionării unei centrale termice mobile pentru încălzirea a circa 20 de blocuri în caz de avarii, dar - aflaţi în campanie electorală - aleşii locali PNL şi UDMR au polemizat fără efect. Udemeristul Huszar Istvan a spus că, în cazul opririi unei magistrale, rămân fără încălzire zeci de puncte termice, iar centrala mobilă nu ar face faţă. În plus, aceasta ar fi consumat combustibil lichid, ceea ce ar fi dus la scumpirea gigacaloriei. Ca alternativă, udemeriştii au propus realizarea de by-pass-uri, adică instalarea de conducte ocolitoare, derularea lucrărilor pe timpul verii şi obligarea constructorilor la achiziţionarea centralei mobile. Pentru că aleşii nu au putut cădea de acord, proiectul privind achiziţionarea centralei mobile a fost retras de pe ordinea de zi şi nu a mai fost discutat niciodată.