În "Ţara lui Mână Întinsă" toată lumea cere ceva. Cei din sectorul bugetar vor dublarea salariilor. Pensionarii militari nu se mai pot descurca cu mai puţin de 1.500 de euro pe lună. Studenţii sunt oripilaţi că nu au gratuitate la parcarea maşinilor. Acum, şi elevii doresc să primească burse şi ajutoare, că numai la Oradea nu se întâmplă acest lucru.
În alte părţi se practică din greu adormirea simţurilor civice prin azvârlirea de bani. Gabi Firea le dă bucureştenilor premiul pentru cel mai frumos balcon, împarte biciclete, bani pentru tinerii căsătoriţi şi nu mă îndoiesc că le-ar pune la dispoziţie chiar şi prezervative, başca s-ar ocupa personal şi de montarea lor, numai ca să mai fie votată încă o dată.
Pentru ce să dăm burse elevilor? Pentru că merg la şcoală? Pentru că învaţă? Ajungem să premiem normalitatea? Până la urmă, fiecare elev pentru el învaţă, nu pentru bursă, că altfel ajunge la împins vagoane, nu la apăsat butoane. Din păcate, însă, orice pomană e prinsă din zbor şi exploatată politic în ideea că junii trebuie obişnuiţi de mici cu situaţia de asistaţi sociali.
Mai e, apoi, şi problema echităţii. Dai burse elevilor cu media peste 9, de exemplu. Acea medie obţinută la Marghita poate fi echivalată cu cea de la Ştei sau cu cea de la Gojdu? Iar bursele pentru elevii săraci nasc alte discuţii: oare se vor bucura de bani tinerii învăţăcei sau părinţii şi birtaşul din cartier?
Cred, în schimb, că merită recompensaţi cu prisosinţă olimpicii. Numai la noi excelenţa nu doar că este ignorată, ci considerată chiar suspectă.