Ca la mama acasă! Întreprinzători bihoreni vor construi agropensiuni moderne cu finanţări de 11 milioane de euro

Dacă mâine s-ar ivi ocazia să laşi oraşul baltă, cu larma lui nevrotică şi confortul duşurilor calde, şi să te muţi la ţară, în linişte deplină şi miros de pământ reavăn, ce-ai face? Ei bine, există orădeni care au ales fără să clipească!

"Eu la ţară am copilărit. Grupuri de turişti ne intră în casă de ani de zile, aşa că nu a fost greu să mă hotărăsc", spune Marioara Dumitru. Împreună cu familia, vrea să construiască o agropensiune, investiţia fiind de 159.000 euro, din care 117.000 finanţare europeană. Asemenea ei, zeci de orăşeni vor da asfaltul urbei pe drumul de ţară...

La casa "highidişului"

Inginer la Ape, cu un doctorat în evaluarea resurselor subterane, Marioara Dumitru e convinsă că, făcut cu cap, agroturismul reprezintă o afacere din care o familie poate trăi fără probleme. Fiică a constructorului de viori cu goarnă Dorel Codoban, vrea să ridice pe o coastă din spatele casei părinteşti, la Roşia, o pensiune cu 8 camere. Cu tot confortul: baie, TV, telefon, internet, apă încălzită cu panouri solare.

"Sunt convinsă că voi avea succes. Zona e liniştită, nepoluată, cu peşteri de vizitat şi oameni primitori. Turişti din toată lumea vin să vadă atelierul tatălui meu. Acum câteva luni a venit un autocar cu nemţi să-i cazez la noi şi i-am îndrumat în sat", spune femeia. A semnat deja contractul de finanţare, iar la primăvară vrea să înceapă construcţia clădirii. Dacă se poate, Crăciunul lui 2014 vrea să-l ţină cu oaspeţi în casă nouă...

Viaţa la ţară

Împreună cu mama sa, Floriţa Codoban (foto), Mari vrea să tranforme atelierul lui Dorel în muzeu. Ageră şi pricepută, Floriţa ştie deja cum să le umple turiştilor timpul liber. "Aci 'a fi un loc unde să vină domnii ca la ţară. Să îşi culeagă, dacă vor, o roşie din grădină, un măr din pom, să ţină de porc când îl tăiem de Crăciun ori să înveţe să facă un port popular la războiul de ţesut", zice femeia.

Floriţa e unul dintre puţinii meşteri populari bihoreni care mai ţese costume tradiţionale şi, la cât a bătut lumea în lung şi lat, spune că "rar ăla străin care va pleca de la noi fără să cumpere un lucru de calitate, făcut de mână". "Mai tradiţional ca la noi nu veţi găsi niciunde. 20 de ani am umblat cu omu' meu la târguri în ţară şi străinătate, el cu viorile, eu cu ţesăturile", spune femeia, convinsă şi ea că agroturismul este o afacere sigură. "Pensiunea asta trebuia făcută. La noi în sat, căşile îs pentru familii, n-are nimeni camere pentru turişti. Dacă îţi vin oameni în gazdă îi culci cum poţi. Ehe, fătu-meu, ai fi mirat să ştii câtă lume caută viaţa de ţară!"

Fără stres şi fără plictiseală...

De aceeaşi părere este şi laborantul Lenuţa Marincaş (foto). A depus un proiect pentru o agropensiune în Haieu, pe dâmbul din spatele manejului Il Cavallino. Planul a fost atât de bun încât a obţinut cel mai mare punctaj din ţară! "La noi n-o să se plictisească nimeni. Suntem la doi paşi de Băile Felix, vara turiştii pot să meargă la ştrand, la călărie sau să se dea cu ATV-ul. Toamna putem face împreună zacuscă, murături sau magiun, iar pentru zilele de iarnă vom cumpăra o sanie".

Femeia vrea să se ocupe de pensiune împreună cu familia şi nu se teme că ar putea da greş. "Avem legume cultivate natural în grădina proprie, putem aduce tot felul de produse de la ţăranii din sat, la doi paşi este o stână, aşa că vom avea tot timpul lapte şi brânzeturi proaspete". Lenuţa a plănuit să înceapă construcţia pensiunii în primăvară şi, în funcţie de cerere, spune că se va ocupa să le ofere turiştilor tot confortul.

Piscină "europeană"

Turismul înseamnă mai mult decât un acoperiş deasupra capului. La trei ani de la inaugurarea pensiunii Metropol din Cordău, Adriana Cuc a aplicat pentru finanţare europeană în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor turistice. "Nu ajunge să ai doar un loc în buza pădurii, servicii de calitate şi vecinătatea Băilor Felix şi a oraşului. Trebuie să vii mereu cu ceva în plus", spune directoarea.

A investit 400.000 euro, din care jumătate din fonduri UE, pentru construirea unei piscine acoperite, cu saună şi sală de fitness, pentru a oferi turiştilor posibilitatea relaxării inclusiv pe ploaie sau iarna. "Avem spaţii de cazare pentru turişti veniţi în Felix, dar putem găzdui fără probleme grupuri, organiza team building-uri sau orice altfel de evenimente. Oferim toate facilităţile, începând de la sală mare de conferinţe până la teren de sport şi cramă cu vinuri". Pentru că, până la urmă, turismul e o afacere. Dacă nu investeşti, nu faci faţă concurenţei. Iar vremurile în care fondurile europene vor acoperi astfel de cheltuieli nu vor dura la infinit...

"Cine îşi face pensiune în Roşia nu are decât de câştigat. Comuna are nevoie acum de cel puţin o sută de locuri de cazare în plus. Vara, în weekend-uri sau când organizăm diferite evenimente, fără 200 de locuri în plus nu ne descurcăm"

Florin Bonca, primar Roşia

PARIUL PE TURISM
Vremea pensiunilor

62 de proiecte de finanţare, 11 milioane euro investiţii din fonduri UE, zeci de familii cu şanse reale de a trăi doar din turism. Nu mai puţin de 40 de pensiuni vor fi construite în următorii doi ani în zeci de localităţi bihorene. Pe lista localităţilor care îşi vor îmbunătăţi serviciile turistice se numără comune precum Bălnaca, Cetariu, Cetea, Remetea, Roşia, Sâmbăta, Sârbi, Sânmartin şi multe altele.

"Pentru a accesa o astfel de finanţare trebuie să deţii un teren într-o zonă cu potenţial turistic şi să ai un plan de afaceri care să garanteze o creştere economică în primii cinci ani după finalizarea construcţiei", spune Cristian Buzle (foto), directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Potrivit ghidului solicitantului, anul acesta finanţatorul acoperă 85% din costurile investiţiei, în limita a 100.000 euro în cazul unei agropensiuni de trei margarete cu maxim 8 camere, respectiv a 200.000 euro pentru pensiunile cu până la 15 camere. Întreprinzătorii care au deja pensiuni pot accesa, la rându-le, până la 200.000 euro pentru construirea de terenuri de sport adiacente, piscine, centre de închiriere skiuri şi altele. Solicitanţii trebuie să investească minim 15.000-30.000 euro, în funcţie de suma accesată, şi pe cât posibil banii să nu provină dintr-un credit...