Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, însoţit de doi vicepreşedinţi ai asociaţiei comunale Grand Lyon (echivalentul Zonei Metropolitane româneşti), a pus piatra de temelie a unui centru multifuncţional pentru romii din comuna bihoreană Tinca, finanţat cu peste 300.000 de euro de către Grand Lyon. Speriate de invazia romilor şi dornice să-i ţină la casele lor în nişte condiţii mai bune, aceleaşi autorităţi locale din Franţa au finanţat şi racordarea la electricitate a 60 de locuinţe ale ţiganilor tincani. Festivitatea s-a "bucurat" şi de prezenţa unor pirande şi puradei care s-au întors acasă din Franţa.

Proiectul construirii centrului pentru romii din Tinca face parte dintr-un program mai amplu, început anul trecut de către asociaţia Grand Lyon în colaborare cu asociaţia Villes en Transition, Primăria comunei Tinca şi Consiliul Judeţean Bihor. În cadrul acestui proiect, care va fi derulat până în anul 2013, autorităţile din Grand Lyon s-au oferit, de asemenea, să pună la dispoziţia omologilor din Tinca şi maşini de curăţenie, dar şi să creeze un fond special de investiţii necesar proiectelor comunei bihorene.

Fiţi pozitivi!

Într-o conferinţă de presă înaintea festivităţii de inaugurare a şantierului pentru construirea viitorului centru, ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a explicat că investiţia pe care o fac autorităţile locale din zona Lyon a fost determinată de faptul că o parte a romilor din Tinca s-au stabilit la periferiile acestui oraş francez, dar şi de convingerea sa că problema romilor nu este una de nerezolvat, ci dimpotrivă, una pentru care soluţiile sunt creşterea nivelului de educaţie şi de igienă.

"Problema romilor e dificilă, dar nu de nerezolvat, dovadă fiind chiar acest proiect", a spus ambasadorul, cerându-le direct jurnaliştilor români şi francezi prezenţi să "popularizeze" asemenea proiecte. "Vreau să fac un apel către jurnalişti, pentru că ei au un rol foarte important în a face cunoscute proiectele care reuşesc. Ştiu că este mult mai uşor să vorbeşti despre trenurile care nu sosesc la timp, dar mie îmi place să vorbesc despre lucrurile pozitive", a spus diplomatul francez.

Romii români, în România

Ambasadorul a afirmat că în viziunea autorităţilor din ţara sa, incluziunea romilor români trebuie să aibă loc în societatea românească, iar romii din România să rămână în ţara lor.

Pentru ca acest lucru să fie realizabil, a adăugat diplomatul, autorităţile din România, cu ajutorul celor europene, trebuie să urmărească "trei linii directoare: educaţia, ameliorarea condiţiilor de locuit pentru romi, pentru că dacă vrem ca romii să locuiască la ei acasă trebuie să aibă aici condiţii mai bune de locuit decât cele pe care le găsesc la periferiile marilor oraşe din Franţa şi din Europa, şi munca, bineînţeles".

Lumina vine din Franţa

Proiectul francez pentru romii din Tinca a fost iniţiat anul trecut de către asociaţia Grand Lyon, din care fac parte oraşul cu acelaşi nume şi câteva localităţi limitrofe, el fiind demarat în colaborare cu asociaţia neguvernamentală Villes en Transition. În prima fază, în baza acestui proiect au fost racordate la reţeaua de electricitate 60 de locuinţe ale romilor din Tinca, iar joi a fost inaugurat şantierul construirii centrului multifuncţional.

Acesta va avea un serviciu de informare şi consiliere pentru romi, care să-i ajute în găsirea unui loc de muncă, un centru de zi pentru copiii de vârstă şcolară (clasele I - VIII), unde aceştia să fie ajutaţi să-şi facă temele şi să înveţe lecţiile, o creşă, o baie publică, o spălătorie de rufe şi o uscătorie, urmând să funcţioneze într-o clădire care va avea o suprafaţă de 300 de metri pătraţi. Centrul va fi gestionat pe viitor în colaborare cu Fundaţia Ruhama din Bihor.

"Vrem să muncim"

La conferinţa de presă la care au mai participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, împreună cu deputaţii Lucia Varga (PNL) şi Ioan Roman (PSD), un personaj inedit a fost consilierul local Gheorghe Fechete, el însuşi rom, ales în iunie pe lista Alianţei Civic-Democrate a Romilor Bihor, care a explicat că ţiganii din România ar rămâne în ţară dacă ar avea locuri de muncă.

"Dorinţa noastră n-ar fi să plecăm, să ne lăsăm copiii şi femeile, ca să stăm câte trei-patru luni în Franţa, dar plecăm pentru că din păcate suntem nevoiţi, că aici nu avem din ce trăi. Dorinţa noastră ar fi să avem locuri de muncă. Doar sărăcia ne fac să plecăm în Franţa", a spus reprezentantul romilor tincani în Consiliul Local al comunei, înainte ca oficialii şi jurnaliştii francezi să se deplaseze spre şantierul viitorului centru şi, în ciuda ploii abundente, chiar să viziteze mai multe locuinţe ale ţiganilor din localitate.

Pe parcursul vizitei, oaspeţii - întâmpinaţi de un taraf de lăutari cu viori şi acordeon - au putut întâlni la faţa locului şi o mulţime de ţigani de toate vârstele care au petrecut între câteva luni şi câţiva ani în Franţa, printre ei făcând deliciul presei din Hexagon un puradel, care s-a recomandat a fi Marcu, de doar 5 ani, din care doi a locuit în Marsilia şi Lyon, şi care ştia să vorbească mai bine limba lui Voltaire decât pe cea maternă sau decât româna. O altă pirandă, de asemenea, le-a destăinuit francezilor că s-a întors în Tinca deoarece a auzit că vor fi racordate la electricitate casele de pe strada ei şi a vrut ca în program să fie inclusă şi familia ei, adăugând - însă - că are de gând ca apoi să plece din nou în "vizită".

Nu-s răi ca alţii

În Tinca locuiesc 7.800 de persoane, din care - conform evidenţelor oficiale - 1.150 sunt de etnie romă. "Cam 300 de romi merg primăvara în Franţa şi se întorc de obicei toamna, iar din banii adunaţi îşi construiesc case, dar bineînţeles că nu palate cu turnuleţe, ca în sudul ţării. Romii din Tinca, totuşi, nu au făcut mari probleme în Franţa, unde se ocupă mai mult cu adunatul de fier vechi, muncesc la negru şi mai cerşesc. În comparaţie cu alte lucruri pe care le vedem la televizor, pot să spun că nu suntem aşa nemulţumiţi de ei", a spus primarul comunei Tinca, Teodor Coste, de faţă cu ambasadorul Franţei.

"De când sunt ajutaţi ba de francezi, ba de pastorii neoprotestanţi care le aduc haine şi de mâncare din America, ţiganii noştri nu prea mai fac prostii. Numărul infracţiunilor a scăzut de câteva zeci de ori în ultimii trei ani. Singurele prostii pe care le mai fac sunt că fură de prin pădure şi de pe câmp, dar nu mai avem furturi din gospodăriile oamenilor sau infracţiuni cu violenţă", a declarat pentru BIHOREANUL şi inspectorul principal Viorel Pop, de la Centrul de Poliţie Rurală Tinca.