În aprilie, Bihorul devenea primul judeţ care şi-a propus testarea comunitară, începând cu coloniile de ţigani, considerate cele mai expuse la pericolului infectării cu coronavirus, iar ţinta nr. 1 era colonia din Vadu Crişului.
La o primă încercare, însă, abia un sfert din locuitori au acceptat testarea, iar la a doua, programată vinerea trecută, au fost prelevate probe doar de la o duzină. BIHOREANUL vă spune de ce a fost ratată diagnosticarea aşezărilor ţigăneşti din judeţ şi dacă va fi, totuşi, reluată pentru a diminua potenţialul de răspândire a bolii.
Joc de putere
Pe 23 aprilie, colonia din Vadu Crişului a fost pusă sub paza jandarmilor din cauza unui incident neprevăzut. În acea zi, o echipă de medici şi asistente de la Direcţia de Sănătate Publică Bihor şi de la Spitalul Orăşenesc din Aleşd, însoţiţi de primarul comunei şi de jandarmi, ajunseseră în colonie pentru a preleva exudat naso-faringian de la toţi romii, după ce 4 din totalul celor 476 fuseseră confirmaţi cu Covid şi fuseseră internaţi în Spitalul Municipal din Oradea.
A fost, însă, un rateu, pentru că doar 112 au acceptat testarea, toţi din tabăra bulibaşei spitalizate. Ceilalţi, contestatari ai acestuia, conduşi de lideri care sperau să îi ia locul şefului, au refuzat.
După câteva zile, pe 30 aprilie, autorităţile judeţene au obţinut aprobarea celor centrale pentru a pune întreaga colonie în carantină, aşa încât nimeni să nu iasă şi să nu intre. Concomitent, Primăria a distribuit pachete cu alimente romilor, cheltuind în acest scop, până la finele săptămânii trecute, peste 120.000 lei.
Între timp, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a planificat testarea altor comunităţi de romi din judeţ, având ca temei cifre relevante: la acel moment, 95% din cei peste 1.200 bihoreni întorşi în ţară din Belfast şi Dublin şi cazaţi în cele 11 centre de carantină din apropierea Oradiei erau romi, 600 originari din Batăr-Ghiorac-Talpoş, următoarea zonă vizată fiindcă 170 dintre ei au fost confirmaţi cu Covid în timpul şederii în carantină.
„Nu este justificată”
Planurile CJSU Bihor au fost date, însă, peste cap. Abia marţea trecută autorităţile au obţinut acordul noilor lideri ai coloniei din Vadu Crişului pentru testarea întregii comunităţi, ce urma să aibă loc vineri, pe 15 mai. Nu s-a mai făcut, însă.
Motivul? Probele prelevate iniţial de la cei 112 romi au fost procesate în 9 eşantioane prin metoda pooling, în 6 fiind identificat coronavirusul, iar altele 10 prelucrate individual, rezultatele fiind pozitive şi în 5 din acestea, fapt ce indica minimum 11 persoane cu Covid. Conform procedurilor, urma ca simptomaticii să fie extraşi şi spitalizaţi, dar evoluţia lor a fost bună, ceea ce a făcut ca autorităţile judeţene să nu primească aprobarea pentru (re)testare din partea CNCCI (Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, subordonat Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă) şi a INSP (Institutului Naţional de Sănătate Publică).
Joia trecută, cu o zi înaintea celei de-a doua tentative de testare, CJSU a primit de la cele două structuri o adresă conform căreia, dat fiind faptul că de la instituirea carantinei în Vadu Crişului nu au fost înregistrate şi alte cazuri Covid, că romii carantinaţi nu au devenit simptomatici şi că metodologia de testare pe plan naţional este alta, neprevăzând testarea comunitară, „nu este justificată propunerea de retestare a persoanelor carantinate”. CNCCI a recomandat doar „continuarea monitorizării stării de sănătate a comunităţii prin intermediul asistenţei medicale primare (medici de familie)”.
Totuşi, cu coronavirus
Poziţia CNCCI a fost dezătută în cadrul CJSU Bihor, iar medicii din Comitetul Judeţean au considerat şi ei că „marea testare” planificată la Vadu Crişului nu mai trebuia făcută.
Cu toate astea, Prefectura şi DSP Bihor şi-a asumat o „mini-testare”, făcută vineri doar pentru 13 persoane din colonie, şi anume pentru 5 confirmate cu Covid în aprilie, aflate în contact apropiat cu cei 4 internaţi la Oradea, pentru 7 gravide şi pentru un bărbat, singurul din toată aşezarea care are loc de muncă şi urma să meargă la serviciu.
Rezultatele au apărut a doua zi, sâmbătă, atestând că încă o ţigancă din colonie are coronavirus.
Cu ochii pe ei
De ce (re)testarea a fost programată atât de târziu, la 21 de zile după instituirea carantinei şi cu doar o zi înainte de sfârşitul stării de urgenţă?
Pe lângă refuzul romilor, a aflat BIHOREANUL, mai există o explicaţie: în ciuda faptului că în laboratoarele Spitalului Municipal şi Spitalului Judeţean din Oradea cele trei aparate PCR procesează circa 500 de probe biologice în fiecare zi, prioritate la testare au pacienţii din Municipal, persoanele cu afecţiuni cronice care se prezintă la UPU pentru internare în Judeţean, pacienţii Centrului Oncologic, cei dependenţi de dializă, suspecţii care au fost în contact cu persoanele infectate şi personalul medico-sanitar din întregul judeţ. În plus, companiile importante din Parcul Industrial au solicitat insistent testarea propriilor angajaţi, contra cost, pentru a depista cât mai rapid eventualii bolnavi şi a-i proteja pe ceilalţi, astfel că o parte din analize au fost făcute în beneficiul muncitorilor de care a depins reluarea sau continuarea activităţilor economice.
Prefectul Dumitru Ţiplea (foto) a declarat BIHOREANULUI că, totuşi, testarea coloniilor rămâne în atenţia autorităţilor locale, pe primul loc fiind cele din Batăr-Ghiorac-Talpoş, iar apoi cele din nordul judeţului. „Vom lua decizii în funcţie de evoluţia situaţiei. Dacă vom constata cazuri noi din aceste locuri, evident că vor trebui făcute testări şi acolo”. Asta depinde, însă, de felul în care se vor proteja în primul rând înşişi locuitorii acestor colonii, dacă se vor contamina unii pe alţii, riscând transmiterea bolii şi în afara comunităţilor, sau dimpotrivă, vor da şi ei dovadă de precauţie.