Călare pe bihoreni: Firmele bihorene sunt cele mai des şi mai aspru controlate de Direcţia Antifraudă

Ceea ce pentru politicienii bihoreni era motiv de mândrie, pentru firmele din judeţ a ajuns o pacoste. O arată chiar datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

"Bilanţul" anului trecut demonstrează că firmele bihorene sunt controlate mai des şi amendate mai sever decât cele din toate celelalte cinci judeţe ale regiunii de nord-vest: Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa Năsăud. Explicaţia e revoltătoare. Pentru că sediul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală a fost stabilit la Oradea, inspectorii se năpustesc asupra firmelor bihorene, care le sunt, pur şi simplu, mai aproape de birouri!

Cadou otrăvit

Guvernul a dat cu o mână şi a luat cu amândouă. În octombrie 2013, Ministerul Finanţelor reorganiza Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice din judeţe înfiinţând regionale cu sediile în "capitalele" de regiuni (stabilite neoficial), astfel încât DGFP Bihor era transformată în simplă Administraţie, fără personalitate juridică.

În aceeaşi perioadă, Regionalele Vamale şi Garda Financiară erau reorganizate, ANAF înfiinţând un nou organism: Direcţia Generală de Antifraudă Fiscală, organizată tot pe regiuni. Având misiunea de a stârpi evaziunea fiscală, noii inspectori nu doar că pot amenda drastic orice firmă, dar dacă au suspiciuni de fraudă pot sesiza şi procurorii.

Pentru cele şase judeţe din nord-vestul României, sediul DRAF nr. 6 a fost stabilit la Oradea, în compensaţie - se lăudau politicienii PSD - cu pierderea înregistrată prin mutarea la Cluj a Finanţelor. Consecinţa? În timp ce administrarea fiscală a afacerilor derulate de firmele bihorene a fost transferată în judeţul vecin, controalele antifraudă au ajuns să se facă cu precădere în Bihor.

Cu ciomagul

După ce tot anul 2014 şi-au "făcut mâna" prin pieţe, saloane de coafură şi spălătorii auto, inspectorii DRAF Oradea l-au încheiat en fanfare, descinzând între 28 şi 30 decembrie la mai multe unităţi de alimentaţie publică din Oradea, Băile Felix şi 1 Mai, în acţiuni care au semănat mai degrabă cu cele ale "mascaţilor". Pe 21 ianuarie, BIHOREANUL prezenta în articolul "Antifraudă la rupere" abuzurile semnalate de administratorii unora din restaurantele şi pensiunile controlate (Ciuperca, Crinul Alb, Queens, Lord’s, Due Fratelli, Pizza e Vino, Noblesse, Perla).

Numitorul comun a fost peste tot excesul de zel şi abuzul de putere al inspectorilor. De cum au intrat în localuri, au ameninţat angajaţii cu dosare penale şi i-au percheziţionat corporal de faţă cu clienţii, căutând "bani negri", deşi acest lucru putea fi făcut civilizat, în birouri. La final, deşi amenzile sunt cuprinse între 1.000 şi 10.000 lei, funcţionarii au aplicat în aproape toate cazurile sancţiuni la limita maximă.

La Perla, în 1 Mai, de pildă, inspectorii ajungeau pentru a doua oară. În primăvară amendaseră unitatea cu 8.000 lei şi au suspendat activitatea pe 3 luni fiindcă o chelneriţă avusese în portofel 400 lei peste încasări, chit că femeia le prezentase hârtia ce arăta că în drum spre serviciu îşi scosese salariul de la ATM. La al doilea control, pe 28 decembrie, inspectorii au dat alte trei amenzi.

Una, de 10.000 lei, plus o nouă suspendare pe 3 luni, pentru că au găsit 500 lei în bancnote mici, să se poată da rest clienţilor ce plăteau cu bancnote mari. O alta de 10.000 lei, plus altă suspendare pe 3 luni, au decis-o pentru că unitatea uitase să achite timbrul muzical anual de 1.000 lei către Uniunea Compozitorilor. Iar a treia, de 2.000 lei, pentru că nu se ţinuse contabilitatea în ultimele 5 zile. "Am explicat inspectorilor că de sărbători contabila avea concediu şi le-am oferit contabilitatea primară, care evidenţia recepţiile de marfă şi plăţile către furnizori, dar nici n-au vrut s-o vadă", declara patronul, Valentin Micoriciu.

Fără discernământ

Patronii se plâng că, deşi se voia un fel de "DNA al Fiscului", Antifrauda nu deranjează marii evazionişti, ci amendează doar micii comercianţi, pentru ca inspectorii să arate că "n-au mamă, n-au tată", dar şi fiindcă majoritatea, provenind din instituţii militarizate, au mentalitate poliţienească, fără a stăpâni însă legislaţia fiscală şi fără a le păsa de consecinţe. Urmarea? Puzderie de procese. Patronul Perla a şi câştigat deja anularea amenzii din primăvară, fiind încrezător că judecătorii îi vor da dreptate şi în privinţa celor din decembrie.

Având în vedere situaţia şi bănuind că DRAF cheltuieşte resurse nejustificat de mari comparativ cu sumele recuperate efectiv, pe 15 ianuarie BIHOREANUL a solicitat ANAF să comunice oficial bugetul de cheltuieli al DRAF Oradea, să arate câte din sancţiuni au fost contestate, câte procese au fost câştigate şi câte pierdute, dar şi să precizeze câte controale au avut loc în Bihor şi în celelalte cinci judeţe din raza de competenţă a instituţiei şi, fireşte, cu ce efecte.

Pentru Bihor ciumă...

Răspunsul transmis redacţiei abia săptămâna trecută, marţi - cu o întârziere de două luni peste termenul legal - nu a lămurit deloc chestiunea eficienţei DRAF Oradea. Confirmă, în schimb, că firmele bihorene sunt controlate şi sancţionate mai frecvent şi mai sever decât companiile din toate celelalte judeţe ale regiunii.

Conform informării, în 2014 DRAF Oradea a făcut în cele şase judeţe 4.070 controale, din care în Bihor 1.773 (43,56% din total), în timp ce în Cluj doar 623 (15,30%), în Satu Mare 472 (11,59%), în Sălaj 223 (5,47%), în Bistriţa Năsăud 386 (9,48%) şi în Maramureş 593 (14,75%).

În Bihor, inspectorii au sesizat în 40 de situaţii organele de urmărire penală, pentru recuperarea unor prejudicii de 56,23 milioane lei (51,53% din totalul constatat în regiune), în timp ce în Cluj au sesizat procurorii doar în 14 situaţii (pentru recuperarea unor prejudicii de 31,76 milioane lei), în Satu Mare în 15 cazuri (7,59 milioane lei), în Sălaj în 5 situaţii (5,92 milioane lei), în Bistriţa Năsăud în 5 cazuri (1,07 milioane lei) şi în Maramureş tot în 5 cazuri (0,7 milioane lei).

În Bihor, DRAF a dat amenzi şi a confiscat bunuri de 5,61 milioane lei (25,73% din totalul pe cele şase judeţe), în vreme ce în Cluj de 3,02 milioane lei, în Satu Mare de 2,11 milioane lei, în Sălaj de 2,24 milioane lei, în Bistriţa Năsăud de 1,47 milioane, iar în Maramureş de 5,6 milioane lei.

În fine, în Bihor inspectorii au suspendat activitatea firmelor în 58 cazuri (dintr-un total de 113 suspendări decise în cele şase judeţe, adică un procentaj de 51,32%), în timp ce în Cluj au decis 35 suspendări, în Satu Mare 21, în Sălaj 17, în Bistriţa Năsăud 19, iar în Maramureş 25 cazuri.

În condiţiile în care Bihorul are 18.635 angajatori activi, iar în judeţul Cluj, mult mai dezvoltat, sunt 23.598 angajatori activi, deci cu 64,08% mai mulţi, cifrele furnizate de ANAF arată clar: firmele bihorene sunt mai des şi mai dur controlate şi sancţionate!

Discriminare

"Atenţia" de care se bucură bihorenii din partea DRAF a fost sesizată şi de organizaţiile patronale. "Concentrarea controalelor în Bihor este, practic, o discriminare. Chiar zilele trecute am avut întâlniri cu membrii noştri, care ne-au sesizat că verificările sunt abuzive, de pildă că inspectorii le-au confiscat marfă şi nici nu le-au explicat de ce. Vom sesiza ANAF", a declarat BIHOREANULUI Radu Silaghi, preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene.

Aceeaşi constatare a făcut-o şi preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Ioan Mintaş. "Colegii ni s-au plâns încă de anul trecut, iar la o întâlnire recentă cu conducerea ANAF am propus trei măsuri pentru oprirea abuzurilor: exercitarea cu prioritate a funcţiei preventive a controlului, cu informarea corespunzătoare şi stabilirea de avertismente înainte de emiterea sancţiunilor, eliminarea practicilor exagerate şi desfăşurarea unor campanii de informare privind dispoziţiile legale în domeniul fiscal".

Atâta doar că, până când semnalele de alarmă vor fi auzite, "durii" DRAF îşi continuă nestingheriţi abuzurile, controlându-i pe cei ce se plâng până se satură şi îşi închid singuri firmele...

PRODUCE CÂT CONSUMĂ?
Întrebări fără răspuns

Deşi a dat curs cu mare întârziere solicitărilor BIHOREANULUI, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a lăsat fără clarificare chestiunea eficienţei DRAF Oradea, nefurnizând nicio informaţie în legătură cu bugetul instituţiei şi cu numărul şi valoarea sancţiunilor decise de inspectori, dar anulate de instanţele de judecată.

"Solicitările privind situaţia proceselor şi bugetul de cheltuieli au fost transmise direcţiilor de specialitate din cadrul ANAF (Direcţia generală juridică şi Direcţia generală de investiţii, achiziţii publice şi interne) care au atribuţii de soluţionare în acest sens, şi de unde urmează să primiţi răspuns", se arată în adresă.

Pe de altă parte, în legătură cu excesele comise de inspectori la controalele din decembrie, DGAF afirmă că este preocupată de respectarea "standardelor de profesionalism şi prevenirea evenimentelor interpretabile", transmiţând aspectele relatate de BIHOREANUL către Direcţia generală de integritate din cadrul ANAF, "în vederea efectuării unei verificări interne".