Drumul de Podgoria e praf şi pulbere. Dincolo de intrarea în cartier, unde asfaltul se termină brusc lângă Biserica Ortodoxă, se aventurează doar bicicliştii pasionaţi de mountain bike, localnicii obişnuiţi cu colbul şi şoferii nerăbdători, care preferă să îşi umple plămânii şi maşinile de praf pentru a ieşi din Oradea spre Cluj decât să stea blocaţi o oră pe drumul de Oşorhei.

"Aşa ceva nu se mai poate! Adunăm semnături de la vecini, iar săptămâna aceasta vom cere Primăriei asfaltarea drumurilor din cartier", spune orădeanul Iosif Rad.

Satul din deal

Îi zice cartier, dar este sat în toată regula. Locuitorii celor 300 de case întinse pe dealuri din Podgoria au la dispoziţie un dispensar închis încă din comunism, o şcoală şi o grădiniţă abandonate în anii ’90, un cămin cultural sub lacăt şi un ABC amintind de "Cooperativele" lui Ceauşescu. Până şi asfaltul se opreşte la intrarea în cartier, dincolo de care autobuzele de pe linia 15 fac imediat cale întoarsă. Patru din cinci taximetrişti orădeni refuză cursele de Podgoria. "Pentru 20 de lei, că e cursă de oraş, pe lângă că te întorci gol 7 kilometri, circulând în pierdere, îţi mai şi umpli maşina de praf", argumentează un taximetrist.

Singurele amenajări urbanistice din zonă care justifică impozitele "de oraş" ţin de extinderea iluminatului public pe arterele principale şi introducerea reţelelor de apă şi canalizare. Firma Triada a finalizat în iulie lucrările la conducte începute anul trecut, în urma cărora a adus arterele din cartier la starea iniţială, de... drum desfundat.

Locuitorii cartierului s-au plâns municipalităţii încă din primăvară că, tasate de mântuială, străzile "reparate" s-au umplut de cratere la prima ploaie, lucru trecut cu vederea de beneficiarul lucrărilor. "Constructorul are păcatele lui, dar aici nu prea putea face mai mult. Nu ai cum să aduci locul unui şanţ la starea de drum bătucit în 20 de ani", spune purtătorul de cuvând al Aparegio, Renata Tripa.

La plângerea podgorenilor, Primăria a cerut firmei Drumuri Orăşeneşti, însărcinate cu întreţinerea drumurilor de pe malul drept al Crişului Repede, să facă reparaţii. Dar nici aceasta nu a rezolvat mare lucru...

"Frecţie la picior de lemn"

Săptămâna trecută, o parte din arterele din Podgoria erau deja pietruite la loc. Drumuri Orăşeneşti a îndreptat marginile drumului cu autogrederul, a împrăştiat noi straturi de piatră şi le-a compactat pentru a rezista intemperiilor. "Toată lucrarea e o frecţie la picior de lemn. Constructorul n-a făcut niciun şanţ de scurgere a apei, aşa că prima ploaie o să spele tot pietrişul de pe drum", reclamă un podgorean.

Temerile oamenilor sunt cu atât mai întemeiate cu cât, pe porţiunile în pantă, taluzurile sunt şi cu un metru deasupra drumului. Cum malurile de pământ nu au nicio întăritură, la prima ploaie se vor prăbuşi pe calea de rulare şi o vor umple cu noroi. Adică va fi tot ca până acum!

Iosif Rad"De când e lumea, în Podgoria se circulă cu cel mult 15 kilometri la oră, pentru că dacă plouă îţi umpli maşina de noroi, iar dacă e soare, de praf", povesteşte Iosif Rad (foto), proprietarul unei case. Drumurile proaste îi obligă pe localnici să arunce cauciucurile maşinilor după fiecare sezon. "Un set de cauciucuri rezistă doar o vară. După aia toate sunt roase şi tăiate de pietre", zice orădeanul.

Mica centură

Faptul că Primăria amână modernizarea drumurilor din zonă afectează nu doar podgorenii, ci pe toţi orădenii. "Dacă ar fi drumul bun, lumea ar putea veni la pădure să se relaxeze. În Podgoria vara este şi cu 5 grade Celsius mai răcoare, iar aerul e mult mai curat decât jos în oraş", spune Rad.

Mai mult, asfaltarea arterei principale din cartier, care leagă Podgoria de Fughiu, ar putea servi tuturor orădenilor ca o prelungire a drumului expres până în Oşorhei, devenind o alternativă la aglomeraţia de pe DN1. Lung de 3,6 kilometri, drumul şerpuieşte prin câmp, plin cu gropi, paralel cu Crişul Repede, şi iese în şoseaua asfaltată care duce în dreapta la drumul naţional, iar în stânga la Husasău de Criş.

Chiar şi aşa îngustă fiind, de nu pot trece două maşini din sens opus, mulţi şoferi se folosesc de această legătură rutieră, ca soluţie disperată. "De când s-au montat insulele de calmare a traficului în Oşorhei, la ore de vârf cozile pe DN1 se întind cale de câţiva kilometri, aşa că de multe ori prefer să o tai prin Podgoria", spune un şofer din Husasău.

"Doar lucrări de intervenţie"

Contactaţi de BIHOREANUL, reprezentanţii municipalităţii au cele mai diverse scuze pentru lucrările de mântuială din Podgoria. Aurelia Ţenţ, directorul adjunct al Direcţiei Tehnice spune că Primăria nu poate amenaja şanţuri de scurgere a apelor pe marginea străzilor din cartier pentru că le-ar îngusta şi mai tare şi ar încălca proprietăţi private. "Drumurile sunt atât de înguste încât pe unele porţiuni abia trece o maşină. Dacă am săpa un şanţ de colectare a apelor le-am reduce şi mai tare".

Conducerea Primăriei exclude varianta unor lucrări suplimentare, în afara banalei pietruiri şi compactări. "Deocamdată aici s-au executat doar lucrări de întreţinere. Întărirea taluzurilor şi realizarea unui sistem de colectare a apelor pluviale vor fi luate în calcul abia în etapa modernizării acestor străzi", spune viceprimarul Florin Birta.

La fel, primarul Ilie Bolojan evită să promită o dată de începere a asfaltărilor. "Anul acesta asfaltăm străzile nemodernizate din Ioşia, cu o densitate mult mai mare a populaţiei, iar pentru anul anul viitor este programată modernizarea străzilor care dau în prelungirea drumului expres din Calea Bihorului, gândit să asigure legătura cu autostrada", declară primarul. Altfel spus, în Podgoria asfaltul va ajunge în cel mai bun caz după 2019!

Alternativa la DN1

Singura concesie făcută podgorenilor de administraţia liberală ar putea fi modernizarea străzii principale care leagă strada Făcliei de Fughiu. Investiţie de circa 2,5 milioane de euro, modernizarea arterei a fost promisă de Bolojan în campania pentru ultimele alegeri, dar este încă departe de concretizare. "Căutăm o soluţie de finanţare din fonduri europene, astfel încât lucrările să poată fi măcar licitate anul viitor", spune viceprimarul Birta.

Marea problemă este că, flancat de proprietăţi, fostul drum de căruţe este atât de îngust pe alocuri încât nu suportă două benzi de circulaţie. "Analizăm mai multe variante de lucru. Prima soluţie, mai ieftină, ar fi să realizăm o singură bandă, cu refugii din loc în loc până trece maşina care vine din sens opus. A doua variantă, mult mai scumpă, cu două benzi de circulaţie şi pistă pentru biciclete, aşa cum trebuie să fie un drum de legătură, implică exproprierea de case şi terenuri", arată Birta.

Angajaţii Zonei Metropolitane fac simulări pentru a alege cea mai bună soluţie şi caută linii de finanţare pentru drumurile din Podgoria. Dar, precum se vede, la cartierul sărac nici banii nu trag...

FUGA DIN ORAŞ
Bani pentru drumuri

În condiţiile în care, potrivit statisticilor, 25.000 de navetişti iau zilnic cu asalt intrările în oraş, iar în prima jumătate a oraşului au fost înmatriculate în Bihor peste 21.400 de autovehicule, Oradea are nevoie urgentă de noi legături rutiere cu comunele învecinate, pentru a evita ambuteiajele de la porţile oraşului.

Conducerea Zonei Metropolitane Oradea are în lucru mai multe proiecte de artere de legătură cu comunele învecinate. Printre acestea se numără amenajarea drumului Oradea - Oşorhei prin Fughiu, lung de 3,6 kilometri, cerut de locuitorii din Podgoria, construirea unei legături cu comuna Sântandrei pornind din sensul giratoriu din strada Cazaban (2,7 kilometri) şi modernizarea unui drum prin fostele ferme, care să lege strada Nicolae Beldiceanu de Paleu (2,4 kilometri). Ordinea derulării acestor investiţii va fi stabilită în funcţie de costuri şi liniile de finanţare identificate.