Campioni pe hârtie: Amânarea unor proiecte a sărăcit bugetul Oradiei cu 53 milioane de euro

Socotelile din decembrie nu "puşcă" cu cele din februarie! Dacă la începutul anului municipalitatea orădeană estima un buget de un miliard de lei, mult peste orice oraş din vestul ţării, la sfârşit de an lucrurile au reintrat în "normalitate".

În doar 9 luni, vistieria oraşului a ratat încasarea unui sfert din veniturile prognozate, din cauza nerealizării proiectelor cu fonduri europene!

Cum să "pierzi" un miliard

"Primăria Oradea va avea în 2012 un buget mai mare decât cel al municipiului Cluj", anunţa în februarie Rozalia Biro (foto), pe atunci viceprimar al Oradiei. Municipalitatea estima la acea vreme venituri record, de 1,014 miliarde de lei, în creştere cu 54% faţă de anul 2011. Secretul? Fondurile europene!

Primăria miza pe atragerea prin diferite proiecte a nu mai puţin de 165,7 milioane de lei, echivalentul a 16% din totalul bugetului anual. Pentru prima dată, Oradea depăşea municipii precum Cluj-Napoca şi Timişoara, estimând un buget cât al oraşelor Sibiu şi Târgu Mureş la un loc! Atâta doar că nu l-a mai realizat...

Cauze "independente"

Consiliul Local a aprobat la sfârşitul lunii noiembrie rectificarea bugetului pe anul în curs. În şirul lung de tabele, diminuarea veniturilor cu peste 23% a trecut neobservată inclusiv de consilierii opoziţiei. Dintr-un condei, Consiliul diminua bugetul oraşului cu 243 milioane de lei, echivalentul a  53,5 milioane de euro! Motivul - simplu. Din cele 315 milioane de lei care trebuiau atrase prin proiecte europene, Primăria a reuşit să cheltuiască doar 72 de milioane. Cam 23% din suma estimată!

Primarul Ilie Bolojan (foto) spune că municipalitatea nu are nicio vină în nerealizarea bugetului. "Sunt cauze asupra cărora nu avem control. Unele sunt de natură juridică, cum ar fi procesele care blochează proiectul Aquapark-ului din Ştrandul Municipal, altele sunt legate de documentaţii care trebuie refăcute, cum e cazul proiectului pe termie, iar altele sunt legate de birocraţia care prelungeşte luni de zile avizarea unor documentaţii", spune edilul.

Proiectare "pe genunchi"

Realitatea arată că majoritatea proiectelor importante sunt greşite încă de la proiectare. Obligativitatea adjudecării licitaţiilor la cel mai mic preţ a pus oraşul în situaţia de a achiziţiona documentaţii proaste, pe care apoi trebuie să le dea la refăcut.

Cel mai bun exemplu e proiectul de reabilitare a CET-ului, unde Primăria a realizat, chiar înaintea licitării lucrărilor, că în loc doar să încălzească oraşul pe gaz ar fi mult mai eficient să cumpere o centrală cu cogenerare, care să producă şi electricitate. Banii încasaţi din vânzarea energiei electrice ar putea compensa preţul gigacaloriei furnizate populaţiei.

La refacerea proiectului, municipalitatea a înlocuit centrala iniţială, de 18 MW, cu una mai mare, de 40 MW, pentru a produce mai mult curent, şi în plus a trecut la investiţii reabilitarea a 5 kilometri de conducte pentru reducerea pierderilor. Modificările au adus un plus de 20 milioane de euro valorii proiectului iniţial, care era de 77 milioane de euro, dar şi amânarea acestuia cu o jumătate de an. Documentaţia a trebuit reavizată inclusiv la nivel european, fapt pentru care cel mai important proiect local nu a ajuns nici măcar la faza achiziţionării centralei. Iar proiectul trebuie finalizat în decembrie 2014!

Restart!

Situaţia nu este singulară. În vară, când Ştrandul Municipal trebuia închis pentru a începe construirea Aquapark-ului, angajaţii Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI), consiliaţi de experţi din Ungaria, au realizat că proiectul era prost şi trebuia refăcut. La un aflux de 2.500 vizitatori pe zi, proiectantul bucureştean prevăzuse, de pildă, doar 230 locuri de parcare şi numai 140 de dulăpioare. În plus, a pus WC-urile în fundul ştrandului şi a tras conductele pe sub bazine, fapt care impunea golirea acestora în cazul unei avarii.

După luni de tergiversări, ofertarea refacerii proiectului a fost publicată abia luna aceasta în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) şi, la viteza cu care decurg lucrurile, există toate şansele ca anul viitor de 1 mai vechiul ştrand să fie din nou redeschis publicului, pentru că lucrările nu vor avea încă un constructor. "Marea problemă este că lucrăm cu proiecte mari şi este greu să găsim specialişti. În România nu s-a mai construit niciun CET după revoluţie şi nu există experţi în aquapark-uri", spune Marius Moş, directorul DMPFI.

Prostie şi birocraţie

Iar asta nu e tot! Proiectele care trec de faza proiectării se blochează la licitare. Spre exemplu, reabilitarea Pieţei Unirii, estimată la 21 milioane de lei, a început prost încă de la afişarea în SEAP. Primăria cerea - de tot râsul - ca ofertele să fie redactate în limba... slovacă! În urma valurilor de cereri de clarificări care au urmat, adjudecarea lucrărilor a fost amânată luni în şir. Şi, ca şi cum superficialitatea şi birocraţia nu ar fi de ajuns, copleşiţi de dosare, angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice trimit la refăcut orice documentaţie de care n-au avut chef să se ocupe.

"Teoretic, licitaţia ar trebui avizată în 15 zile, dar în ultima zi primeşti documentaţia la refăcut. La Piaţa Unirii, de exemplu, ne-au pus să înlocuim peste tot termenul mostre cu eşantioane, de parcă n-ar fi acelaşi lucru!", răbufneşte managerul de proiect Dumitru Sim (foto). Şi aşa procedura se lungeşte şi cu trei luni...

Cu repetiţie

Problemele nu se termină, însă, la licitaţie! Ulterior, concurenţii se contestă reciproc, aşa cum s-a întâmplat la Grădina Zoologică, sau ofertele sunt respinse în bloc, aşa cum s-a întâmplat în noiembrie la reabilitarea Pieţei Unirii. În cel din urmă caz, s-a apreciat că niciuna din firmele care au depus cele 4 oferte nu îndeplinea condiţiile cerute, neavând experienţa anterioară a reabilitării unei pieţe istorice.

Există licitaţii care s-au reluat şi de trei ori! Reabilitarea unui etaj al Spitalului Clinic Judeţean, prevăzută prin proiectul "Viva Anima", a fost licitată deja a doua oară. Procedura va fi reluată în ianuarie, anul viitor, în condiţiile în care proiectul în valoare de 1,1 milioane de euro trebuie finalizat până pe 8 februarie 2013. Ca să nu piardă finanţarea, municipalitatea a cerut deja prelungirea termenului de implementare, astfel încât banii să intre în bugetul oraşului pe 2013.

Care, după toate probabilităţile, se arată a fi din nou cel mai mare din Transilvania. Dar poate numai până la sfârşitul anului viitor...

"La stabilirea bugetului anual al unui oraş ca Oradea nu poţi avea predictibilitate 100%. Unele proiecte trebuie revăzute, unele licitaţii se reiau, alte avize trebuie scoase din nou. Asta nu înseamnă, însă, că oraşul pierde finanţarea"

Ilie Bolojan

FABRICA DE BANI
Cu frâna trasă!

Birocraţia excesivă face ca proiectele să înainteze "împiedicat". "Sistemul este greoi. Odată începute lucrările, trimiţi periodic finanţatorului cereri de rambursare a sumelor cheltuite. Pentru o cerere de rambursare scrii, în trei exemplare, minim două bibliorafturi. E mult şi să semnezi fiecare pagină!", spune Marius Moş (foto), şeful DMPFI.

În prezent, cei 14 angajaţi ai DMPFI derulează în paralel 27 de proiecte în diferite faze de implementare, completează periodic datele pentru alte 15 proiecte aflate în evaluare şi scriu peste 60 de proiecte noi. La asta se adaugă 40 de proiecte aflate în lucru pe axa de finanţare pentru proiecte transfrontaliere, raportări şi cereri de rambursare care trebuie redactate periodic.