României Mari i-au trebuit, în cea mai glorioasă perioadă a sa, după Unirea din 1918, şapte ani pentru o organizare administrativ-teritorială modernă. După nici un secol, politicienii vor să redeseneze harta ţării într-o operaţiune-blitz, anul acesta.

Ideea a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu, iar fosta opoziţie, ajunsă la guvernare, pare gata s-o concretizeze în ciuda nemulţumirilor pe care le-ar putea stârni. Şi cum varianta deja schiţată de Victor Ponta ar dezavantaja Oradea, subordonând-o Clujului, politicienii bihoreni se pregătesc ca la finele acestei luni să declanşeze un lobby în speranţa că l-ar putea face pe premier să se răzgândească.

Miza: fondurile europene

Necesitatea regionalizării a fost prezentată în premieră anul trecut de Traian Băsescu, care susţinea că actuala organizare "nu stimulează dezvoltarea", în condiţiile în care "un judeţ vrea drum de la sud la nord, iar alt judeţ de la est la vest, pentru că acolo sunt primarii unui partid, iar dincolo ai altuia". Regionalizarea, zicea Băsescu, ar permite însă elaborarea unor proiecte ample cu fonduri europene, mai ales că în acest an se va întocmi bugetul UE pe perioada 2014-2020, iar Uniunea va sprijini pe viitor doar proiecte regionale.

Deşi PDL a promovat intens înlocuirea judeţelor cu 8 regiuni, pe modelul celor 8 regiuni de dezvoltare înfiinţate în 2004 tocmai pentru accesarea fondurilor UE, democrat-liberalii nu şi-au materializat propunerile în niciun text de lege. Primul proiect legislativ aparţine UDMR, cu 16 regiuni şi Oradea capitală de regiune, care îl depusese încă din 2011 în Senat, urmând să fie dezbătut în 2012. Şi cum anul trecut a fost ocupat de evenimente electorale, problema a fost reportată pe 2013.

8 sau 16

La începutul acestui an, premierul Victor Ponta a anunţat că regionalizarea se va face rapid, luând din proiectul UDMR ideea păstrării judeţelor, iar din cel al PDL numărul viitoarelor regiuni. Acestea ar urma să fie conduse de un preşedinte ales de primarii şi consilierii judeţeni din judeţele componente, secondat, din postura de vicepreşedinţi, de preşedinţii consiliilor judeţene. Din partea Guvernului, regiunile ar avea un prefect, iar prefecturile actuale ar fi transformate în oficii prefecturale judeţene, cu atribuţii limitate.

Cât despre delimitarea regiunilor şi implicit stabilirea centrelor acestora, vor conta factorii administrativi, geografici, economici şi culturali. Altfel spus, centru regional va fi municipiul actualmente reşedinţă de judeţ cu cele mai dezvoltate căi de comunicaţii (rutiere, feroviare şi aeriene), universităţi, centre de afaceri, de sport şi spectacole, plus instituţii administrative. De vreme ce în guvernarea trecută PDL a mutat de la Oradea la Cluj sediul unor agenţii regionale (Inspectoratul în Construcţii e doar un exemplu), înseamnă că bihorenii vor rămâne subordonaţi Clujului, laolaltă cu Bistriţa-Năsăud, Maramureşul, Satu-Mare şi Sălajul.

Ambiţie sau nostalgie

Prima formaţiune care a anunţat că se opune planului este UDMR, liderii din Bihor, Sălaj şi Satu Mare convenind încă de acum doi ani că la regionalizare vor susţine Oradea ca centru al unei regiuni formate din aceste trei judeţe. În plus, în 2011, UDMR a semnat cu USL un protocol de colaborare la nivel judeţean, în care acelaşi obiectiv figura între angajamentele comune ale formaţiunii maghiare, liberalilor şi social-democraţilor.

Dacă anul trecut preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, invoca în sprijinul acestei formule amintiri nostalgice, afirmând că unele instituţii din Oradea (Muzeul Ţării Crişurilor, Spitalul Regional de Copii) au fost proiectate în anii '60, pe vremea regiunilor şi raioanelor, pentru a deservi o întreagă regiune (Crişana), deputatul Cseke s-a dovedit mai pragmatic şi mai ancorat în prezent.

Adunarea!

06 cseke attila.jpgSăptămâna trecută, Cseke Attila (foto) a invocat public o Directivă a UE, care impune la trasarea regiunilor respectarea strictă a criteriilor geografice şi economice, comentând pe de o parte că Bihorul şi Clujul sunt despărţite de munţi, deci nu ar fi logic să fie cuprinse în aceeaşi regiune, iar pe de alta că Bihorul produce mult peste alte centre de regiuni, ca de pildă Craiova (pentru Oltenia) şi Iaşi (pentru Moldova), meritând aşadar să fie şi el centru de regiune.

Mai important este, însă, că înarmat cu astfel de argumente, Cseke a invitat toţi parlamentarii şi şefii partidelor parlamentare din judeţ, pe preşedintele CJ şi pe primarul Oradiei la o reuniune programată pe 31 ianuarie, unde să convină cu toţii cum vor susţine proiectul ca Oradea să devină centrul unei regiuni mai mici, şi nu un oraş de mâna a doua într-o regiune mai mare condusă de la Cluj. Altfel, atenţionează Cseke, "vom avea de suferit cel puţin 15-20 de ani de acum înainte", perioadă în care - fără voia lor - bihorenii vor sta în umbra altora.