Milioane de euro se vor cheltui şi în acest an, din fonduri guvernamentale şi europene, pentru întreţinerea drumurilor, canalizări, alimentări cu apă, reparaţii de şcoli sau construcţii de baze sportive, toate producând o concurenţă acerbă. Executanţii sunt selectaţi atât de Consiliul Judeţean, cât şi de primăriile din judeţ, după caz, în urma unor licitaţii vânate cu jind de firmele de construcţii, grav afectate de criză. Dar nu numai de ele!

BIHOREANUL a descoperit că, profitând de faptul că primăriile comunale nu au experţi în achiziţii publice, funcţionarii "de la judeţ" îi parazitează cu tupeu, oferindu-şi serviciile de "experţi în achiziţii publice", dar nu în virtutea obligaţiilor de serviciu, ci în numele firmelor proprii sau înfiinţate pe numele unor rude. Pentru ca, mai apoi, să şi trântească licitaţiile în favoarea unor firme de casă. Evident, nu dezinteresat...

Expertu-i şefu'

Procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică cuprind o succesiune de etape anevoioase nu doar pentru firmele interesate să colaboreze cu administraţiile locale, ci şi pentru cele din urmă. Mai ales pentru primarii de comune, care îşi rup urechile până îşi întocmesc documentaţiile stufoase. Aşa a apărut la Consiliul Judeţean o nouă specie de căpuşe bugetare, funcţionarii "experţi în achiziţii publice", care îşi oferă ajutorul la organizarea licitaţiilor organizate de primăriile comunale.

Ajutor, vorba vine, căci, în realitate, în condiţiile în care primăriile nu au specialişti în achiziţii publice, experţii şi comisiile de licitaţie numite la nivelul administraţiilor comunale şi-au inversat rolurile. Cei dintâi nu sunt tocmiţi doar să întocmească documentaţiile, ci şi să analizeze ofertele şi să decidă efectiv câştigătorii, decizii asumate apoi de membrii comisiilor de licitaţie.

"Noi, doamnă, nu avem specialişti, de aceea apelăm la experţi. Suntem o primărie mică. Când avem o licitaţie, apelăm la experţi, că ei ştiu mai bine ce şi cum se face", recunoaşte edilul comunei Tarcea, Bordas Carol. Atâta doar că, lăsate pe mâna "experţilor", de multe ori contractele ajung să fie trântite în braţele unor firme de casă, chiar sub nasul edililor.

Jurist şi la stat şi la privat

Un exemplu concludent e cel al fostului jurist-şef al CJ, Nicolae Blaj, în prezent simplu consilier în cadrul Direcţiei Juridice. BIHOREANUL a descoperit că acesta îşi înfiinţase încă din 2002 o firmă de consultanţă în achiziţii publice, SC Nicolae Blaj Consult SRL, prin care "vine în întâmpinarea autorităţilor cu o gamă de servicii specializate care privesc aplicarea corectă a procedurilor de achiziţie", după cum se specifică pe pagina de internet a societăţii.

Cât de corectă e aplicarea procedurilor a descoperit BIHOREANUL acum patru ani, când l-a prins pe Blaj cu mâţa-n sac, încălcând legea cu neruşinare: deşi ca funcţionar al Consiliului Judeţean ar fi avut obligaţia să supravegheze legalitatea unui contract de concesiune încheiat de Primăria Şoimi, acesta s-a prezentat în comună cu angajatul unei firme private, căreia i-a şi ticluit o hotărâre favorabilă pe care apoi Consiliul Local a votat-o "la foc automat".

"Şoimul" Blaj

Cazul privea concesionarea unei cariere de piatră din satul Urviş, aflate în proprietatea comunei Şoimi şi închiriate la acea vreme unei firme private. Iniţial, Consiliul Local a propus organizarea unei licitaţii pentru concesionarea carierei, dar ulterior, în urma intervenţiilor făcute de juristul-şef al CJ, consilierii locali au decis s-o ofere direct firmei respective, cu o sumă scoasă din burtă, de 40.000 de lei pe an, nefundamentată pe nicio evaluare prealabilă.

BIHOREANUL a aflat că, pentru a-şi impune punctul de vedere, Blaj s-a prezentat iniţial la Primăria Şoimi ca "delegat" al firmei private, pentru ca, la o altă vizită, să-şi decline adevărata identitate. Mai mult, a întocmit chiar şi raportul de specialitate şi proiectul hotărârii de Consiliu Local, în numele primarului de Şoimi, PDL-istul Ioan Bîrle, iar ulterior, când documentul nu a primit aviz de legalitate din partea Prefecturii, a corespondat cu reprezentanţii Primăriei, redactând un nou proiect de hotărâre, care practic menţinea dispoziţiile hotărârii declarate nelegale.

Ce l-a dat de gol pe Blaj? Faptul că, deşi a încercat să se protejeze şi a semnat toate documentele în numele primarului, le-a trimis de pe faxul din propriul birou!

Anchetă în van

Abordat la vremea respectivă de BIHOREANUL, Blaj n-a scos o vorbă despre firma de consultanţă pe care o patrona şi care avea interese la societatea care dorea să capete exploatarea carierei, negând - în ciuda evidenţei - chiar şi faptul că s-ar fi prezentat la Primăria Şoimi ca lobby-ist al acesteia. Ba s-a mai şi jurat, strâmb, că l-ar fi "sprijinit" pe primar numai spunându-i prin telefon cum să "pregătească" hotărârile, asta în virtutea obligaţiilor sale de serviciu care îi cer să îndrume consiliile locale, la cererea acestora.

Că funcţionarul a încălcat grosolan statutul funcţionarului public, care nu îi permitea să presteze servicii incompatibile cu funcţia, este cât se poate de clar, şi totuşi singura măsură luată împotriva sa a fost înlăturarea de la conducerea Direcţiei Juridice a CJ. Dosarul lui penal, deschis în urma dezvăluirilor făcute de ziar, a fost clasat anul trecut pe motiv că fapta nu există. Care au fost argumentele? Cine ştie, poate faptul că juristul-afacerist este fiul fostului prim-procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, Şerban Blaj...

În ciuda problemelor penale, juristul CJ a continuat să căpuşeze administraţiile comunelor, dar şi diverse instituţii de învăţământ incluse în programe de reabilitare şi, ca atare, beneficiare de fonduri consistente, iar afacerea s-a dovedit extrem de profitabilă. În 2008, de pildă, Nicolae Blaj Consult SRL a avut o cifră de afaceri de 389.709 lei, în 2009 de 213.346 lei, printre "clienţii de referinţă" numărându-se primăriile Nojorid, Biharia, Paleu, Bunteşti, Săcădat, Ţeţchea, Sălard şi Diosig, dar şi Şcoala Gheorghe Coşbuc, Liceul de Artă, Liceul Teoretic Aurel Lazăr respectiv Grupul Şcolar Agroindustrial Tamasi Aron.

Consultanţă în expansiune

Exemplul lui Blaj a fost luat, în scurt timp, şi de alţi colegi, cum ar fi Daniela Baghină, consilier superior în cadrul Direcţiei Economice a CJ. Dacă la început femeia a lucrat împreună cu Blaj, din 2009 a decis să treacă pe cont propriu.

Aşa a apărut Bidanisim Consulting SRL, firmă pe care Baghină a trecut-o pe numele mamei sale septuagenare, Leonica Naghi. Dar pe care, de fapt, o conduce şi o reprezintă tot ea în relaţiile cu primăriile, semnând însă cu numele bătrânei sale mame contractele, chitanţele şi facturile emise pentru banii încasaţi în schimbul serviciilor. "Lucrez pe firma mamei, care m-a angajat expert. Am acest drept. E totul legal", s-a indignat Baghină când a fost contactată de BIHOREANUL, prevalându-se de faptul că nu are statut de funcţionar public, ci de personal contractual şi, ca atare, are dreptul să presteze şi alte activităţi. Atât doar, că nu e iertată de conflictele de interese. În plus, în declaraţia de avere, singurele venituri menţionate de Daniela Baghină sunt cele obţinute de la Consiliul Judeţean, de unde concluzia că şi "pe firma mamei" lucrează la negru.

Greşeli sau pretexte?

Care sunt serviciile Danielei Baghină? Întocmeşte caietele de sarcini, iar apoi tot ea, ca membru în comisia de licitaţie, participă la deschiderea ofertelor, le analizează şi întocmeşte un raport în care propune membrilor comisiei firma câştigătoare. Şi, cum ea e "experta", nimeni nu îi contrazice decizia...

Problema e că n-o face cu imparţialitate, ci discriminatoriu, descalificând unii competitori pe motive mărunte, pentru a le face loc favoriţilor. Unele firme s-au trezit scoase din cursă pentru că subit le-au dispărut documente din dosar şi nu li s-a permis să-l completeze, altele pentru că au oferit un timp - atenţie! - prea mic de execuţie, de o lună, faţă de două sau trei, cât oferiseră contracandidaţii. Au fost descalificate de Baghină firme pentru că au oferit o garanţie - atenţie! - mult prea mare pentru lucrare, gen 50 ani, şi un timp - atenţie! - prea scurt pentru intervenţii în caz de avarie. Firma în cauză se baza pe faptul că avea punct de lucru în apropierea comunei, la fel ca şi compania care a şi câştigat licitaţia, şi la care, culmea, acelaşi timp de intervenţie a fost considerat un plus la analiza ofertei.

O altă firmă a fost descalificată pe motiv că, în vreme ce în caietul de sarcini s-a prevăzut prezentarea unei garanţii sub formă de scrisoare bancară, ea a depus un ordin de plată, fix cu aceeaşi valoare economică. "Ce să fac eu cu ei? Dacă n-au avut dosar complet, nu-s eu de vină. A decis comisia, nu eu, eu doar am propus", sunt apărările expertei.

Lecţii de fentat

Cert este că Bidanisim Consulting a avut de lucru cât cuprinde. Dacă în 2009, anul când pensionabila mamă a expertei CJ a preluat firma, aceasta a avut o cifră de afaceri de 86.000 lei, de pe urma celor 8 licitaţii publice pe care le-a consiliat, anul trecut numărul contractelor de consultanţă s-a dublat.

Nici nu e de mirare, din moment ce printre clienţii firmei se numără majoritatea primăriilor din zona Beiuşului, dar şi cele din Tarcea, Tinca, Diosig şi Dobreşti. "Primarii apelează la mine pentru că mă cunosc şi pentru că sunt corectă. Eu nu am luat nimic de la nimeni, nu am favorizat niciodată o firmă în detrimentul alteia", susţine femeia.

Adevărul este, însă, cu totul altul. Şi anume că, în timp ce unele firme înscrise la licitaţiile organizate de ea au fost excluse din cauza unor probleme mărunte, altele sunt îndrumate tot de ea pentru a avea dosare-beton. O spune chiar funcţionara. "Am mai consiliat firme, le-am ajutat să întocmească dosare de participare. Ori mă întrebau cum să procedeze când nu îndeplineau cine ştie ce condiţii de participare, de pildă cifra de afaceri necesară, iar eu îi ajutam. Dar n-am luat nici un leu. Totul e legal", pretinde Baghină, uitând că, oricare ar fi fost calitatea ei, de angajat al CJ ori de expert în slujba primăriilor de comune şi de membră în comisiile de licitaţie, trebuia să îndrume administraţiile locale, nu să favorizeze firmele private.

Trânteli şi pe fonduri europene

04 Radu Tirle.jpgCa şi cum nu ar fi de ajuns că unii angajaţi ai Consiliului Judeţean s-au dedulcit la licitaţiile cu fonduri de la bugetul judeţului sau de la Guvern, şi mai grav este că au început să se dedea şi la cele pe bani europeni, lansate la finele anului trecut şi începutul acestui an în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru dezvoltarea infrastructurii în mediul rural. Descoperirea a fost făcută cu două luni în urmă chiar de preşedintele CJ, Radu Ţîrle (foto), după ce acesta a aflat că, după ce 22 de primării de comune au organizat licitaţii, 18 dintre acestea au fost găsite ca nelegale de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

"Pe măsura 3.2.2 a programului de îmbunătăţire a infrastructurii din mediul rural, 22 de primării din judeţ, cu primari de toate culorile politice, şi de dreapta, şi de stânga, au întocmit proiecte de accesare a fondurilor pentru pachete de lucrări de reabilitare sau construire a unor drumuri comunale, şcoli, grădiniţe şi cămine culturale. În fiecare pachet şi la fiecare comună, valoarea lucrărilor a fost cea maxim permisă, de 2,5 milioane de euro. Când am aflat soluţiile date de CNSC, deşi CJ nu are nicio pârghie de intervenţie asupra licitaţiilor organizate de primării, am chemat primarii la Oradea, pentru a-i ruga şi avertiza să aibă grijă cu privire la corectitudinea licitaţiilor", spune Ţîrle.

Motivul? "Dacă aceste licitaţii nu sunt corecte şi rămân anulate, judeţul va avea pierderi uriaşe. 18 primării, înmulţit cu 2,5 milioane euro, înseamnă 45 milioane de euro. Dacă aceste fonduri nu vor putea fi accesate, în loc ca în comune să se rezolve problemele, lucrările rămân nefăcute, iar bugetul judeţului nu va mai încasa de la firmele de construcţii taxe şi impozite, şi nici cote din TVA şi din impozitul pe venituri", explică Ţîrle.

Manual de trucare a licitaţiilor

Cu promisiunea că nu-i va fi dezvăluită identitatea, BIHOREANUL a aflat de la patronul uneia dintre firmele "şuntate" la o parte din cele 18 licitaţii cum se poate direcţiona o lucrare către o anume firmă, cu ajutorul autorilor caietelor de sarcini, adică a angajaţilor CJ, ale căror nume pot fi uşor  identificate de cei care au acces la dosarele de licitaţii. "Teoretic, totul pare perfect legal. Anunţurile de licitaţie se fac transparent, pe SEAP (n.r. - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), numai că în baza unor caiete pregătite pentru clientela dinainte stabilită", spune sursa BIHOREANULUI.

"Sarcinile impuse te fac să te sui pe pereţi. De pildă, pentru licitarea construirii unui drum comunal, ţi se cere să dovedeşti că în trecut ai mai construit drumuri la valoare similară. Altfel spus, dacă se licitează 10 kilometri de drum comunal, trebuie să dovedeşti nu că ai mai făcut 10 km de drum comunal, ci că acel drum a costat cel puţin la fel de mult cât este estimat pentru noua lucrare scoasă la licitaţie. Or, eu am făcut în trecut drumuri judeţene, nu comunale, la preţuri sub cele estimate acum pentru drumurile comunale. Practic, sunt dezavantajat pentru că, deşi am lucrat la calitate mai mare, în trecut am încasat preţuri mai mici", spune patronul.

O altă şmecherie e că participanţilor la licitaţii li se cere, contrar normelor UE, să fie membri ai Asociaţiei Drumarilor din România. "Eu n-am vrut să fiu membru în acest ONG, că doar plăteam aiurea cotizaţii pentru ca şefii Asociaţiei să se plimbe prin lume. Dar pentru că acum sunt obligat, a fost musai să mă înscriu, cheltuind aiurea zeci de milioane de lei în fiecare an".

Condiţii aberante

Întreprinzătorul e nemulţumit şi că, învăţate de consultanţi, primăriile pretind de la firme documente irelevante. "Eu vreau să fac un drum comunal, dar nu pot participa la licitaţie până ce nu dovedesc cu un dosar întreg că la sediul firmei colectez selectiv deşeurile. Ce legătură are asta cu capacitatea mea de a proiecta şi de a construi un drum? Eu înţeleg grija pentru mediu, dar una-i una, alta-i alta. Pentru că nu colectez selectiv hârtia la birou pot fi amendat de Garda de Mediu, dar nu înlăturat de la licitaţia pentru construirea unui drum", spune omul, indignat.

Tot la acest capitol intră şi abuzul de birocraţie. "S-a ajuns să mi se ceară nu doar asigurarea firmei, care e normală - căci dacă lucrarea iese prost beneficiarul trebuie să aibă de unde primi despăgubiri - dar şi asigurarea fiecărui angajat. Păi, dacă o lucrare iese prost şi plăteşte firma de asigurări în numele companiei mele, de ce mai trebuie să fac asigurare pentru fiecare salariat în parte, dacă nu salariaţii răspund individual, ci compania? Cu ce contribuie, de pildă, secretara firmei la succesul sau eşecul unei lucrări?!".

În fine, dar fără a epuiza lista, patronul arată, tot la acest capitol, că primăriile au ajuns să pretindă copiile actelor de studii şi de calificare ale specialiştilor implicaţi în proiect, dar la modul absurd. "În loc să se mulţumească cu acte emise de ITM sau de Ministerul Educaţiei, care sunt instituţii ale statului, trebuie să iau actele de la aceste instituţii şi să merg la notar ca să le autentifice! La ce bun mai au, atunci, instituţiile statului ştampile?", spune specialistul.

Cu folos

În concluzie, în timp ce firmele care nu au "intrare" la comisiile de licitaţii se dau de ceasul morţii să alerge după hârtii şi să cheltuie inutil bani în cele 10 zile dintre anunţurile de licitaţie şi datele de desfăşurare a acestora, firmele de casă nu au nicio bătaie de cap, fiindcă, prin grija "experţilor" angajaţi să întocmească documentaţiile, toate condiţiile pentru câştigarea licitaţiilor sunt croite anume pentru ele. Oricum, nu de-a moaca, ci, în schimbul unor comisioane care, zic sursele BIHOREANULUI, pot ajunge chiar şi până la 20% din valoarea contractelor! Iar aşa, dacă te plăteşte privatul, parcă merită să rămâi angajat la stat...


TRADIŢIA "TRÂNTELILOR"
Duşmanul meu, Rus...

Moda licitaţiilor trântite nu este defel străină comisiilor de licitaţie din Consiliul Judeţean. BIHOREANUL a dezvăluit, de pildă, încă de acum doi ani faptul că, aflat în conflict cu Beniamin Rus, patronul Selina, preşedintele Radu Ţîrle a atribuit la sfârşitul lui 2008 modernizarea drumului Ianoşda-Bicaciu firmei Asfamixt controlate de liberalul Dumitru Neag, deşi aceasta oferise pe lucrare cu 25% mai mult decât Selina.

Tot printr-o şmecherie au fost atribuite în 2009 şi lucrările de deszăpezire ale drumurilor. CJ a împărţit judeţul în cinci zone, Beiuş, Oradea, Aleşd, Tinca şi Marghita, şi a redus la minim condiţiile de participare, oferind Asfamixt şansa să câştige trei din cele cinci pachete fără să aibă nicio experienţă. Mai mult, la comunicarea evaluării comisia de licitaţie a "rătăcit" punctajele acordate pentru ofertele privind transportul materialelor antiderapante. Apoi s-a aflat şi motivul: Asfamixt îşi subevaluase oferta la 0,45 lei/km în vreme ce o basculantă consumă combustibil de 1,1 lei/km.

La fel, în primăvara acestui an CJ a anulat licitaţia organizată în 2010 pentru reabilitarea a 5 kilometri din drumul Bucea-Bulz-Vadu Crişului, importantă arteră de legătură între Bihor şi Cluj, numai să nu îi dea bani lui Rus. Ţîrle a amânat 150 de zile adjudecarea licitaţiei care urma să fie câştigată de Drumuri Bihor, după care a anulat-o invocând că lucrarea nu se regăseşte în buget.

Sesizat de Drumuri Bihor, Consiliul Naţional de Soluţionare a Constestaţiilor a dispus pe 25 mai continuarea licitaţiei, remarcând că amânările au avut ca scop şicanarea firmei. CJ a pretins firmei să imobilizeze luni de zile o garanţie de participare de 50.000 euro deşi din corespondenţa internă rezultă că funcţionarii ştiau că acest contract nu se va semna niciodată. Motivul? Preşedintele CJ n-a mai pus în mod deliberat lucrarea pe lista de investiţii din 2011, după care a invocat că n-a putut fi cuprinsă în buget. În schimb, Ţîrle a finanţat lucrări de modernizare a unui drum peste câmp, Bicaciu-Ianoşda, investiţie pe care tot el o înfierase în 2008 ca inutilă!