Banii nu au miros, culoare şi etnie. Că aşa stau lucrurile o confirmă, încă o dată, măsluirea de către patru primării comunale a tot atâtea licitaţii, cu ajutorul unei aceleiaşi firme de consultanţă, cu aceleaşi metode grosolane şi în beneficiul unei aceleiaşi firme de construcţii.

BIHOREANUL vă prezintă felul în care "verzişorii", chiar şi atunci când sunt lei româneşti, sunt prăduiţi de clientela unei formaţiuni politice, UDMR, care prosperă pe bani publici, batjocorind atât legea, cât şi munca altor firme care puteau realiza lucrările licitate pe sume mai mici, mai repede şi mai bine.

O, paşă, cât de darnic eşti...

Pe 29 martie, ministrul Mediului Laszlo Borbely era primit cu onoruri la Prefectura Bihor, unde îşi anunţa preocuparea pentru problemele de mediu din comunele bihorene, în marea lor majoritate lipsite de apă şi canalizare. Oficialul anunţa că Administraţia Fondului de Mediu, aflată în subordinea sa, alocă 60,01 milioane lei pentru 12 proiecte programate în judeţ, dintre care pentru 8 au şi fost semnate în aceeaşi zi contractele de finanţare, beneficiare fiind primăriile Ciuhoi, Viişoara, Aştileu, Chişlaz, Cetariu, Marghita, Săcueni şi Cetariu.

Ce nu se ştia, ci doar se bănuia, este că - sub pretextul că banii au fost alocaţi de un ministru UDMR - câştigul trebuia să ajungă tot la o firmă aflată în graţiile liderilor Uniunii. "Încă din primăvară se zvonea printre constructori că nu are sens să mergem la licitaţii, că toate vor fi câştigate de o firmă "agreată" de UDMR", explică pentru BIHOREANUL, sub un anonimat uşor de înţeles, reprezentantul unei companii de construcţii ce avea să realizeze, după câteva luni, că fum fără foc nu iese niciodată.

Fără concurenţă

Prima licitaţie din pachetul anunţat de Borbely s-a desfăşurat în august, în organizarea Primăriei Ciuhoi, condusă de Molnar Jozsef, care a pus la bătaie în acest scop suma de 5,25 milioane lei plus TVA. La licitaţia al cărei caiet de sarcini a fost întocmit de o anonimă firmă de consultanţă înfiinţată în 2009 cu sediul în comuna Sălard, şi anume Biroul de Consultanţă Axis SRL, s-a prezentat un singur constructor: Marconst Marghita.

Patru detalii ridică semne de întrebare după această licitaţie. În primul rând faptul că, deşi Primăria are propriii specialişti în achiziţii publice, caietul de sarcini a fost făcut de o firmă privată, aleasă nu se ştie cum, precum şi acela că din comisia de analiză a ofertelor au făcut parte angajaţi ai Axis. În al treilea rând, în pofida existenţei unui singur ofertant, procedura nu a fost repetată, pentru ca suma cheltuită să scadă în urma competiţiei dintre constructori. Şi, în fine, că în mod "miraculos", în condiţiile în care valoarea estimată a lucrării era de 5,25 milioane lei plus TVA, Marconst a avut o ofertă dubios de apropiată de limita maximă: 5,19 milioane lei plus TVA. Altfel spus, fără să fi concurat cu nimeni, a primit aproape toţi banii ce puteau fi cheltuiţi.

Descalificare pe care

Încet-încet, însă, la licitaţiile următoare s-au încumetat şi alte firme de construcţii, chiar dacă se temeau că afacerea nu era pentru cine se nimereşte, ci pentru cine se potriveşte. Astfel, la licitaţia organizată pe 24 septembrie de Primăria Viişoara (tot cu edil UDMR, Becke Vasile), au depus oferte, pe lângă Marconst, încă trei companii: Gavella Oradea, Consinit Zalău şi Nedatim Timişoara. Numai că, surpriză, "musafirii nepoftiţi" au fost descalificaţi din start pe un motiv cusut cu aţă albă!

"Fiecare competitor trebuia să-şi depună oferta într-un plic închis, la care trebuia ataşat, vizibil, deasupra plicului, un document care să ateste capacitatea financiară a constructorului, ce putea fi dovedită fie printr-o scrisoare de garanţie bancară cum că are în conturi 10% din contravaloarea lucrării, fie printr-o asigurare din partea unei societăţi de asigurare care se obligă să achite cei 10% în cazul în care constructorul câştigă licitaţia, dar se retrage sau abandonează lucrul", explică reprezentantul uneia din cele trei firme care au îndrăznit să facă concurenţă Marconst-ului.

Cert e că, deşi celelalte firme cereau mai puţini bani pentru lucrare, toate au fost descalificate sub pretextul că... scrisorile de garanţie bancară n-ar fi precizat că erau valabile cel puţin 15 zile. "O porcărie, pentru că scrisoarea de garanţie pusă pe plic respecta literă cu literă rubricatura unui formular impus de firma de consultanţă, care nu pomenea nimic de cele 15 zile, dar mai ales pentru că, în interiorul plicului, anexele scrisorii de garanţie precizează clar că actul era valabil 94 de zile, nu doar 15", spune sursa BIHOREANULUI.

Totuşi, Marconst a fost declarată adjudecatară, pentru 5,21 milioane lei plus TVA, un preţ din nou foarte aproape de limita sumei disponibile, care era de 5,22 milioane lei plus TVA. Altfel spus, a înhăţat marele premiu pentru a doua oară, fără măcar să fi concurat în mod real cu celelalte trei firme.

DNA, se aude?

A treia trânteală s-a consumat la Aştileu pe 27 septembrie şi s-a lăsat cu acuze de corupţie atât cu privire la comisia de licitaţie, cât şi la firma de consultanţă Axis şi la cea de construcţii Marconst. Căci, aţi ghicit, tot aceasta a "câştigat", şi tot abuziv. De data asta, la licitaţie s-au mai înscris Dumexim Oradea şi Acomin Cluj, dar nici ofertele acestora nu au fost deschise. Găselniţa invocată? Deşi pe plicul cu oferte trebuia ataşat, aşa cum am arătat mai sus, o scrisoare de garanţie bancară sau o asigurare din partea unei societăţi de profil, ambele au fost descalificate fiindcă au preferat varianta a doua. Permisă, culmea, prin caietul de sarcini!

Contestaţia depusă ulterior de Dumexim e o adevărată invitaţie către DNA, şi asta fiindcă descrie cum s-au chinuit membrii comisiei de licitaţie, plus trei reprezentanţi ai Axis, să facă jocurile pentru Marconst. "Motivul invocat de comisie denotă doar interesul consultantului care, în fapt, este aservit unei anumite firme (Marconst), în solda căreia acţionează, săvârşind fapte de corupţie în cârdăşie cu funcţionari mandataţi a veghea la respectarea legalităţii", se arată în contestaţia depusă şi la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor.

În plângere se relatează că la şedinţa de licitaţie au participat iniţial două reprezentante ale firmei de consultanţă, care au şi condus şedinţa, şi care au insistat ca adversarii Marconst să fie descalificaţi, în ciuda opoziţiei unor funcţionari ai Primăriei, care spuneau că ei "nu semnează aşa ceva". Apoi, pentru că funcţionarii şi "consultantele" s-au retras din sală şi se certau, la faţa locului a apărut un alt reprezentant al Axis, un anume Christian Hornung, care l-a abordat pe reprezentantul Dumexim cu propuneri "indecente", de genul "Care-i problema, băiatule? Te văd băiat de treabă, hai să ne înţelegem!". Altfel spus, să nu facă scandal, căci la o viitoare licitaţie ar putea avea o soartă mai bună.

"La această abordare, reprezentantul nostru a precizat că nu discută cu persoana respectivă, care nici nu face parte din comisie. Procesul-verbal a fost semnat de cinci persoane, fără nicio referire la consultant, fapt ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că aşa-zisul consultant este interesat în atribuirea contractului către adjudecatar", se arată în contestaţie. Cert e că, până la soluţionarea acesteia, Marconst a primit câştig de cauză (din nou fără ca ofertele concurenţilor să fie măcar deschise, pentru a se vedea că aceştia cereau mai puţini bani) şi tot la o valoare (7,75 milioane lei) aproape de cea estimată a lucrării (7,85 milioane), adică aproape toţi banii care puteau fi "păpaţi".

Prea devreme egal prea târziu

Aproape incredibil, o a patra licitaţie a fost trântită, şi tot pe chichiţe, în 5 octombrie, la Primăria Chişlaz. De data aceasta, pe lângă Marconst, au mai depus oferte Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii Cluj, respectiv Proiect Invest Satu Mare, iar BIHOREANUL, fiind deja informat cu privire la precedentele cazuri, a obţinut împuternicirea firmei clujene ca să asiste, sub "acoperirea" de reprezentant al acesteia, la deschiderea ofertelor, programată pe ora 11 a zilei respective. Numai că, la ora fixată, a fost deschisă din nou doar oferta Marconst, iar celelalte două firme descalificate. Motivul? Cum nu mai ţinea faza cu scrisoarea de garanţie bancară şi asigurarea, a fost găsit un alt truc, şi anume că acestea şi-ar fi depus ofertele după termenul legal, care era ora 8 dimineaţa.

02 Tamas.jpgÎn realitate, lucrurile au stat însă cu totul altfel. "La ora 7,30 atât eu, cât şi reprezentantul firmei din Satu Mare, ne-am prezentat la Primăria Chişlaz, iar pentru că instituţia nu era deschisă, am anunţat sosirea noastră telefonic, la persoana de contact, doamna Simona Tamaş (foto), responsabila Primăriei cu achiziţiile publice. Ne-a spus s-o aşteptăm, că programul de lucru începe la ora 8. Dânsa a ajuns la Primărie pe la 8 fără câteva minute, iar la 8 ne-a dat drumul în Primărie. Atunci, însă, ne-a înregistrat ofertele la 8,01 şi respectiv 8,02. Nicăieri nu am mai fost batjocoriţi în halul ăsta! Peste tot, ofertele se pot depune la o anumită oră, iar dacă la acea oră sunt deja de faţă reprezentanţii ofertanţilor, ofertele sunt înregistrate exact la ora respectivă. Ca să nu mai vorbim că nicăieri nu am mai pomenit ca termenul limită de depunere a ofertelor să fie chiar ora de deschidere a instituţiei", spune reprezentantul TIMC Cluj, Vlad Cămărăşan.

Cum desfăşurarea evenimentelor a fost surprinsă şi de martori, şi de camerele de supraveghere ale Primăriei, TIMC Cluj a şi anunţat că va face o sesizare penală, acuzând de abuz în serviciu şi fals membrii comisiei de licitaţie. Comisie care a avut din nou în componenţă două angajate ale aceleiaşi firme de consultanţă Axis, trecute în procesul-verbal una ca "expert extern cooptat pe problemele juridice", iar cealaltă ca "expert extern cooptat pe probleme economice". Urmarea e că, pentru a patra oară, Marconst a fost declarată câştigătoare, din nou cu un preţ cu puţin sub plafonul sumei disponibile a fi cheltuite, adică 7 milioane lei plus TVA, faţă de 7,04 milioane lei plus TVA cât putea da Primăria.

Silenzio stampa

BIHOREANUL a cerut tuturor celor patru primării să explice de ce şi cum au ales firma de consultanţă Axis în condiţiile în care toate au funcţionari specializaţi în achiziţii publice, ce sume au plătit acestei firme şi, în fine, sumele avansate la licitaţii de fiecare concurent al Marconst, pentru a se socoti câţi bani puteau fi economisiţi dacă ofertele erau deschise şi comparate. Niciuna nu a dat, însă, informaţiile, deşi datele sunt publice, iar timp la dispoziţie au avut o săptămână întreagă.

Singura care a furnizat un simulacru de răspuns a fost Primăria Chişlaz, dar şi aceasta a refuzat să arate dacă a ales firma de consultanţă "din burtă" sau la concurenţă cu o alta, motivând, abuziv, că o asemenea informaţie ar fi "exceptată de la liberul acces al cetăţenilor şi al presei". În schimb, primarul Tripo Ştefan a avut tupeul ca în aşa-zisul său răspuns scris să-l ia la interogatoriu pe reporter. "De ce numai la această licitaţie v-a angajat societatea din Cluj pentru a participa? Reprezentaţi societatea respectivă doar la anumite licitaţii sau sunteţi reprezentantul permanent al acelei societăţi?", a întrebat primarul, arătând cum prezenţa BIHOREANULUI la licitaţia aranjată i-a înşelat speranţa că afacerea se va încheia, la fel ca la celelalte primării, fără ca cineva să afle despre trânteală.

Un alt zid al tăcerii l-au ridicat, la rându-le, şi consultantul Christian Hornung, administratorul Axis, Pencz Laszlo, precum şi cel al Marconst, Antal Coloman, cunoscut sponsor UDMR, cu toţii refuzând orice discuţie pe această temă. Singura speranţă a rămas că toţi aceştia îşi vor dezlega limbile măcar în faţa procurorilor. Asta dacă, bineînţeles, "oamenii legii" îşi vor lua în serios menirea...


CARACATIŢĂ UDMR
Monopol pe fondurile UE

Trucarea licitaţiilor în programul finanţat de Administraţia Fondului de Mediu nu e o noutate, BIHOREANUL consemnând o situaţie similară anul trecut, când în beneficiul unei alte firme udemeriste, Rono Aqua, au fost aranjate licitaţiile finanţate cu 20 milioane de euro din Programul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), pentru "dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor pentru economia şi populaţia rurală, şi punerea în valoare a moştenirii rurale".

Pentru respectivele lucrări s-au organizat licitaţii restrânse, procedură ce prevede două etape: în prima erau purecate actele firmelor înscrise, fiind îndepărtaţi "nepoftiţii", astfel că aceştia nici n-au mai apucat a doua etapă, în care s-ar fi dat competiţia propriu-zisă, pe termene de execuţie, preţuri şi calitate. În joc rămânea invariabil o singură firmă, ce primea fix suma pusă "la bătaie" - 2,5 milioane euro. Şi în acele cazuri, sub pretextul lipsei de personal specializat în achiziţiile publice, care să redacteze caietele de sarcini, primăriile, toate cu edili UDMR, au apelat la un consultant care a făcut documentaţiile astfel ca licitaţiile să fie adjudecate de singurul "câştigător" ce îndeplinea criteriile. În toate situaţiile, eliminarea concurenţei s-a făcut atât de grosier încât "neaveniţilor" li se cerea, de pildă, să autentifice la notari acte care deja aveau girul unor instituţii de stat ori să demonstreze că deţin utilaje care nici nu erau necesare pentru executarea acelor lucrări.

02 kiss.jpgÎn toate situaţiile semnalate de BIHOREANUL, consultanţa a făcut-o un anume Balogh Ferencz, angajat la Consiliul Judeţean şi protejat al liderului UDMR Bihor, Alexandru Kiss (foto). Graţie lui, "licitaţiile" au fost câştigate de Rono Aqua SRL, patronată de un alt Balogh, Soos Csaba, afacerist numit de UDMR în conducerea Companiei de Apă Oradea, cu care firma sa derula contracte.

În final, Balogh Soos Csaba a fost revocat după ce tărăşenia a fost dată în vileag de BIHOREANUL. Ceea ce nu a împiedicat, iată, repetarea ei anul acesta, cu alte tertipuri şi cu alte fonduri numai bune de monopolizat...