Fost director al Spitalului de Pediatrie până în 2008, când a renunţat la funcţie pentru a deveni viceprimar alături de Ilie Bolojan, cunoscut prin stilul adesea "şantieristic" cu care a ţinut în frâu lucrările de infrastructură din oraş, doctorul Gheorghe Carp a renunţat şi la această poziţie pentru şefia Spitalului Judeţean, câştigată săptămâna trecută printr-un concurs fără concurenţi.

De ce şi-a dorit această poziţie şi ce vrea să facă, explică acum pentru cititorii BIHOREANULUI.

N-am fost privit chiorâş

- Şef de spital, viceprimar, iarăşi şef de spital, dar la altul... Ce le răspundeţi celor care zic că v-aţi "sucit"?

- Am mai spus-o, dar repet. Când eram în PDL şi am vrut să candidez la Primărie, colegii nu au procedat statutar, ignorând sondajul care îmi dădea cele mai multe şanse. Deci nu mai aveam ce căuta într-un partid care nu-şi respecta propriul statut. Totodată, ca director la Spitalul de Copii, colaboram foarte bine cu prefectul Ilie Bolojan, care mergea personal cu şefii de spitale la Minister pentru a obţine fonduri. Fiind de bună credinţă, am considerat normal să fac parte din echipa sa. Pe de altă parte, celor care m-ar acuza le spun să se uite în oraş: în 3 ani s-a făcut ce nici măcar nu s-a încercat în toţi ceilalţi. S-au construit poduri şi străzi noi, iar în domeniul sanitar în loc să avem 6 spitale cu 6 directori şi tot atâtea echipe de adjuncţi avem două, cu strategii unitare. Deci nu m-am "sucit" deloc. Consider că peste tot lucrez în folosul orădenilor, şi veţi vedea şi la Judeţean rezultate.

- Nu regretaţi că nu s-a găsit nimeni care să nu vă lase să candidaţi singur?

- Nu m-am gândit la asta şi, oricum, lucrurile pe care trebuie să le fac sunt aceleaşi. În 2007 am dat concurs la nivel regional, cu comisie de la Minister, şi am avut a doua medie pe Transilvania. Acum, în plus, am avut avantajul de a fi făcut parte - împreună cu domnul primar, cu Dacian Foncea, fostul director al Spitalului TBC, şi cu Ritli Ladislau jr, fost director la Spitalul de Recuperare din Felix - din grupul care a gândit reforma în sistemul sanitar local.

- Cum v-au întâmpinat medicii şi asistentele, dat fiind că reforma a însemnat la Judeţean şi reducerea numărului de paturi şi a personalului? V-au privit chiorâş?

- N-am avut impresia. Eu le sunt coleg şi ei ştiu că nu-mi sunt indiferenţi. Vedeţi, toată lumea spune că pacienţii trebuie să fie pe primul loc, dar trebuie să se înţeleagă totodată că, dacă personalul nu are o anume satisfacţie, nu poate asigura un act medical de calitate. Eu vreau să găsesc metode pentru a-i asigura un grad de satisfacţie corect.

- În PNL aţi fost considerat un corp străin, iar în Primărie un dictator, pentru felul cum aţi coordonat Direcţia Tehnică. La Judeţean conduceţi tot în forţă?

- E o mare diferenţă. La Primărie am colaborat foarte bine cu şeful Direcţiei Tehnice, domnul Mircea Ghitea, care se bucură de respectul meu total, dar a trebuit să ţinem din scurt firmele adesea cu o atitudine de şantier, necesară totuşi pentru a respecta termenele şi calitatea lucrărilor. La spital, însă, nu iau nicio decizie până nu mă consult cu şefii de secţii.

- Veţi încheia cu aceştia subcontracte de management reale, dându-le bugete separate, aşa cum cere legea, dar cum nu s-a făcut până acum nicăieri?

- S-au făcut asemenea subcontracte între manageri şi şefii de secţii, dar formal, aşa încât aceştia, în realitate, nu dispuneau separat de bani pentru secţiile lor. Sunt nişte detalii pe care pacienţii nu au de unde să le ştie, dar esenţiale pentru a se înţelege situaţia. De pildă, un şef de secţie poate spune că prin munca echipei şi-a făcut banii pentru salarii, dar nu se ia în considerare că fiecare secţie e deservită de servicii de curăţenie, de spălătorie, de pază, de întreţinere tehnică. Or, şi cheltuielile indirecte trebuie luate în seamă, pentru că pot ajunge anual până la 20.000 lei pe un pat, ceea ce la 1.000 de paturi înseamnă enorm: 20 de milioane de lei dintr-un buget total al spitalului de 70 milioane. Toate detaliile trebuie reglate şi cuprinse în subcontracte, care vor fi elaborate după luna martie.

Avem secţii care "stau" în doi medici

- Se tem sau nu actualii colegi că veţi orienta bolnavii spre Municipal, pentru ca grosul decontărilor de la CAS să ajungă acolo?

- E o falsă problemă. Eu vreau ca tot sistemul să funcţioneze bine. Judeţeanul trebuie să aibă un mai clar caracter de spital de urgenţă, cum îi spune şi numele, dar acum avem secţii care nu ţin deloc de urgenţă, precum Dermatologia, Urologia, Oncologia şi anumite secţii de Interne, care se suprapun şi sunt supradimensionate. Judeţeanul trebuie să fie ca o unitate militară de primă linie, iar celelalte spitale să se concentreze pe diagnostic şi tratament, unde pacienţii să meargă cu programări.

- Totuşi, la Municipal va funcţiona Centrul Oncologic, pentru care v-aţi zbătut destul de mult...

- Vechea Oncologie era cu totul nepotrivită la Staţionarul II al Judeţeanului, într-o clădire ce nu poate fi adaptată şi, în plus, foarte energofagă. Pe de altă parte, nici nu ar fi locul Oncologiei ultracentral. Locul ideal e la Municipal: acolo există teren şi centru de investigaţii foarte dezvoltate. Iniţial, pentru noul Centru Oncologic s-a gândit o clădire doar pentru acceleratorul de particule dar, ca să nu plimbăm bolnavii prin tot spitalul, vom asigura în acelaşi imobil nou şi spaţii de cazare cu două paturi în fiecare salon. E astfel proiectat încât ulterior, dacă va fi nevoie, să-i poată fi adăugate încă două etaje.

- Dar există tehnicieni care să deservească acceleratorul de particule?

- Acum se specializează. În plus, vreau un parteneriat cu Universitatea, pentru că ne vor trebui fizicieni bine pregătiţi.

- Ce modificări veţi mai face la Judeţean? Veţi mai muta alte secţii la Municipal?

- Structura trebuie modificată, cum am spus, după caracterul urgenţei, dar şi în funcţie de necesităţile populaţiei. Ca atare, de vreme ce a scăzut foarte mult natalitatea şi a crescut ponderea vârstei a treia, e clar că vom pune accent pe nevoile acestei categorii. Vom acorda, repet, multă atenţie Oncologiei, şi concomitent vom opri dezvoltările aberante ale unor secţii extinse inutil, cum ar fi unele discipline chirurgicale şi unele ramuri de Interne. O situaţie specială e la Oftalmologie, care avea şapte medici, dar a ajuns să stea în doi, din care unul mai mult în concediu. Deci, refacem Oftalmologia, iar alte secţii pe care le văd cu potenţial sunt Gastroenterologia şi Neurologia, care stă tot în doi medici, ceea ce nu e normal la câte accidente se întâmplă. Mai vreau ca în maxim un an să facem o parcare de 200 de locuri în spatele spitalului, pentru personal, iar cea dinspre intrare să rămână pentru vizitatori. Policlinica o vom muta sus, în locul actualei secţii de Urologie, şi ne gândim să modificăm actualul ambulatoriu pentru a-i da o destinaţie locativă, pentru rezidenţi. De asemenea, vom porni Centrul de Cardiologie Intervenţională.

Bani pentru spital, stimulente pentru medici

- Interimarul Gavril Grebenişan afirma că, indiferent de şef, spitalul nu va fi stabil cât timp CAS nu-l va finanţa corect. Chiar şi dvs. v-aţi exprimat în acest sens. Puteţi garanta că veţi stinge datoriile şi că nu se vor mai produce altele?

- CAS aplică într-adevăr o formulă eronată în stabilirea finanţărilor, dar am văzut şi mulţi manageri care s-au plâns fără să încerce îndreptarea greşelii. Concret, în formula de calcul, spitalul de urgenţă e băgat acum laolaltă cu spitalul de diagnostic şi tratament. Formula pentru finanţare e complicată, dar în esenţă depinde de durata medie de spitalizare, ce a fost stabilită pe plan naţional la 6,65 zile. Or, deşi Judeţeanul are o durată medie de spitalizare de 5,75 zile, i se aplică formula ca pentru un spital de diagnostic şi tratament. Ca să înţeleagă oamenii, rezultatul final e că deşi noi rezolvăm lunar 3.700 de cazuri, CAS ne decontează doar 3.100. Deosebirea faţă de alţi manageri este, însă, că eu am fost la CAS şi la Minister, unde am propus să se modifice formula, şi am promisiunea că se va face distincţia necesară pentru spitalele de urgenţă.

- Veţi reangaja ginecologii plecaţi, de nevoie, în mandatul Grebenişan, precum Doru Crăiuţ ori Lacziko Szidonia, primul profesor, iar cealaltă asistent universitar?

- Nu, pentru că numărul doctorilor de la Maternitate e şi aşa mare. În schimb, sunt secţii pentru care am cerut deblocarea de posturi: Oftalmologia, UPU şi ATI.

- Cât timp vom mai avea medici capabili cu salarii mici? Puteţi modifica sistemul, astfel ca ei să nu depindă de ceea ce primesc de la "clienţi", ca frizerii ori chelnerii?

- Avem oameni care nu prestează un serviciu până nu sunt stimulaţi, ceea ce e descalificant (dar la Judeţean sunt foarte puţini) şi medici cărora pacienţii simt nevoia să le mulţumească, şi nimeni nu le poate interzice asta. Ne preocupă, evident, ca personalul să fie satisfăcut, pentru că un medic fără griji materiale lucrează mai bine, şi vom găsi metode. Pentru că legea ne interzice să mărim salariile, dar există 5 milioane de euro pentru perfecţionare, vom atrage finanţări europene ca să trimitem cât mai mulţi la specializări în străinătate.

- Care vă sunt cei mai apropiaţi colaboratori la Judeţean?

- Cum e şi normal, directorul medical, doctorul Adrian Duşe, care pune osul foarte serios să rezolve probleme vechi de zeci de ani, cum sunt studiile clinice pentru testarea unor medicamente sau dezinfectantele care trebuie alese aşa încât să fie eficiente, dar fără să distrugă aparatura. La fel, colaborez şi cu ceilalţi membri ai Comitetului Director. Doar directorul economic Maria Silaghi a plecat din 15 februarie, pentru că avea o ofertă mai bună în sistemul privat, aşa că din 1 martie va veni un înlocuitor.

Pentru Bolojan

- Vă veţi implica în campania pentru alegerile locale? Dar pentru parlamentare?

- Bineînţeles că da, pentru că actuala conducere a oraşului a dovedit că face ceea ce trebuie să facă, cu bună credinţă şi onestitate. Primarul Ilie Bolojan şi echipa lui vor avea tot sprijinul meu. Nici prin cap nu-mi trece să nu le acord acest sprijin.

- Cu foştii colegi din Primărie mai ţineţi legătura şi, dacă da, în ce fel?

- Relaţiile au rămas bune, pentru că toţi "trag" pentru oraş. Cu unii am chiar relaţii de prietenie şi nu trece zi să nu vorbim, fie că mă sună ei, fie că îi sun eu.

- Era mai mare efortul la Primărie sau e, acum, la spital?

- Când lucram la Primărie, după o anumită oră puneam telefonul pe modul silenţios şi îl verificam la o oră-două. Aici nu-mi permit, e tot timpul pe sonerie.


CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Ilie Bolojan - Un om cinstit şi tenace, total dedicat oraşului
Ritli Ladislau jr. - Unul din cei mai eficienţi manageri de spitale din ţară
Ritli Ladislau sr. - Ca ministru, este o mare speranţă pentru Bihor