Casa de bani: Bolojan vrea să ia din mâna "băieţilor deştepţi" Casa şi Hotelul Tineretului

Se zice că, într-o familie, trei generaţii muncesc să adune avere iar una singură o face praf. Pentru devalizarea averii fostei Uniuni a Tineretului Comunist de către Fundaţia Română pentru Tineret Bihor nici măcar n-a fost nevoie de o generaţie. În doar câţiva ani "băieţii deştepţi" din capitalism au devalizat tot ce au adunat în decenii de muncă voluntară "proştii" de utecişti.

Întâi au dispărut banii fostei organizaţii comuniste, iar acum se pregătesc să dispară imobilelele ei. ANAF va scoate săptămâna viitoare la licitaţie Hotelul Tineretului din Ioşia, parte a complexului Casa Tineretului, în contul impozitelor neplătite de fundaţie. "Oamenii ăştia, în afară de a-şi lua salariile, n-au făcut nimic", acuză primarul Ilie Bolojan.

Moştenirea comunistă

Complexul Casa de Cultură a Tineretului din Ioşia Nord a fost ridicat la începutul anilor ’80 prin munca voluntară a membrilor Uniunii Tineretului Comunist, organizaţie de îndoctrinare politică a tinerilor între 14 şi 35 de ani. "Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, cum se numea atunci, a fost şantier judeţean de muncă patriotică. Aici s-au educat prin muncă şi pentru muncă tineri din tot judeţul", povesteşte un fost utecist.

Construcţia complexului a costat circa 1,3 milioane lei, echivalentul a circa 20 de apartamente comuniste, bani adunaţi din cotizaţiile uteciştilor. Până la căderea comunismului, imobilul a găzduit spectacole omagiale, proiecţii de film şi şedinţe ideologice. Complexul se autofinanţa din banii produşi de hotelul gestionat de Biroul de Turism pentru Tineret.

După evenimentele din decembrie 1989, patrimoniul UTC a fost trecut printr-un decret al preşedintelui Ion Iliescu în proprietatea Fundaţiilor Române pentru Tineret (FRT), organizaţii non-guvernamentale înfiinţate cu singurul scop ca exponenţii "noului val" să se împroprietărească pe averea UTC. În Bihor, la începutul anilor’90 FRT reunea Asociaţia Tineretului-Liber Democrat, Uniunea Democratică a Tinerilor Maghiari şi Organizaţia Agora, acum dispărută.

În 2002, când a apărut, Legea 146 prevedea că imobilele deţinute de FRT-uri trebuie administrate de o comisie formată din trei reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi doi ai ONG-ului, lucru care însă nu s-a întâmplat efectiv niciodată, pentru că norme de aplicare a legii n-au apărut nici până azi!

Loc de prăduială

Necontrolată de nimeni, Fundaţia Română pentru Tineret Bihor, cea care a moştenit averea UTC Bihor, a fost, ani de zile, o vacă de muls pentru "băieţii deştepţi" care au condus-o. Cele 15 milioane lei aflate în conturi în decembrie ’89 (echivalentul a peste 200 de maşini Dacia comuniste) au fost tocate rapid de administratori, care au dat vina apoi pe inflaţia galopantă.

În schimb, Complexul Casa de Cultură a Tineretului şi hotelul care ţine de acesta au fost lăsate în paragină. Proasta administrare a fost dublată de ţepele pe care le-au dat, pe rând, patronii firmelor care au administrat hotelul, pentru ca apoi să-şi ceară insolvenţa fără a mai plăti chiriile. În ultimii ani, FRT Bihor a reuşit să ajungă cu conturile blocate de creditori, în condiţiile în care stă pe venituri din chirii de 15.600 lei lunar, iar cheltuielile se ridică undeva la 12.000 lei.

De altfel, fundaţia a reuşit să plătească doar un singur an ratele la creditul luat în 2008 de la BCR, având ca scop reabilitarea complexului şi plata unor datorii pe care nu le-a mai achitat niciodată. La sfârşitul lunii trecute, fundaţia avea datorii de 270.000 lei la bancă, tot atât şi la Fisc, respectiv 600.000 lei la municipalitate. Pentru recuperarea creanţelor, totalizând circa 260.000 euro, ANAF a anunţat, săptămâna trecută, că scoate la vânzare hotelul FRT Bihor, la un preţ evaluat la 453.000 euro.

Războiul lui Bolojan

Primarul Ilie Bolojan (foto) nici nu vrea să audă, însă, de executarea silită a imobilului. "Vom cere ANAF să opreasă licitaţia, până găsim o soluţie legală. Asta ne-ar mai trebui! După ce că nu fac nimic, aceşti "băieţi deştepţi" să mai şi primească bani din vânzarea clădirii, ca să mai stea liniştiţi câţiva ani!", spune edilul.

Convins că fundaţia este doar o formă de prăduială, în vreme ce complexul ar putea servi, de pildă, drept casă a studenţilor, Bolojan a intervenit în forţă şi a deschis de-a lungul timpului nu mai puţin de 9 procese, încercând să aducă imobilul în proprietatea municipalităţii. Întâi Primăria a contestat calitatea FRT Bihor de continuator al fostului UTC, apoi a revendicat terenul de sub clădire pentru a putea cere treptat tot complexul, a încercat chiar să obţină imobilul în contul datoriilor fiscale, şi aşa mai departe. "Ne-am judecat inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am pierdut procesele pentru că nu aveam calitate procesuală", povesteşte Eugenia Borbei, şefa juriştilor municipalităţii.

Să li se ia!

Explicaţia e simplă. Având în vedere că imobilele UTC-ului au fost construite pe banii organizaţiilor judeţene, Legea 46 prevede că fundaţiile moştenitoare pot fi trase la răspundere doar de comisii ale administraţiilor judeţene. Dacă fundaţia e prost administrată, o asemenea comisie de supraveghere poate cere inclusiv dizolvarea ei şi transferul bunurilor către judeţ.

Bolojan a cerut asta încă din 2011. "Consiliul Judeţean şi Prefectura nu îşi fac treaba. Cerem de ani de zile să constate managementul defectuos a fundaţiei", acuză el. Primarul a insistat inclusiv în adresa trimisă CJ joia trecută că "administrarea defectuoasă a patrimoniului rezultă din simpla lecturare a colii de carte funciară a hotelului care abundă în ipoteci şi sechestre asiguratorii!".

Vine dizolvarea...

În vreme ce municipalitatea se judeca pe toate fronturile cu fundaţia, încercând să stopeze dezastrul, administraţia judeţeană făcea şi ea ceva: punea de-o comisie, în ritmul propriu! Înfiinţată în decembrie 2008 din ordinul lui Mircea Ghitea, pe atunci prefect, Comisia de evaluare, supraveghere şi control a FRT Bihor, formată din reprezentanţi ai Prefecturii, CJ şi Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport, şi-a intrat în atribuţiuni în 2012 şi a început să ceară primele informări abia în 2013.

Datele au început să curgă în 2014, când Primăria a pierdut ultimul proces, iar comisia s-a dumirit cu ce se confruntă abia acum, la final de 2015, după ieşirea publică a primarului Bolojan. "Nu se pune problema că Prefectura şi Consiliul Judeţean nu îşi fac treaba. Există o corespondenţă cu fundaţia şi demersuri făcute de CJ pentru soluţionarea problemei", susţine Horia Carţiş (foto), şeful de cabinet al preşedintelui CJ Bihor, Cornel Popa.

Carţiş spune că datele culese vor sta la baza unei decizii care va fi luată curând. "Comisia se va întâlni săptămâna aceasta pentru a decide dacă are temei să ceară dizolvarea fundaţiei", zice şeful de cabinet. Având în vedere chiar şi numai datoriile FRT Bihor, ce reflectă limpede calitatea managementului de acolo, comisia ar trebui să ceară dizolvarea fundaţiei şi preluarea patrimoniului ei. Practic, având în vedere experienţa anilor trecuţi, luarea deciziei ar putea dura suficient de mult încât Consiliul Judeţean să nu mai aibă ce prelua. Pentru că praful şi pulberea se va fi ales între timp de tot. Ca de viitorul luminos comunist al patriei...

"La dizolvarea unei fundaţii judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, bunurile acesteia trec în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărui rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă"

Legea 146 din 2002

NO COMMENT
Tot înainte!

Încolţiţi de primarul Ilie Bolojan, reprezentanţii fundaţiei se dau victime şi refuză să facă orice declaraţie. "Nu dorim să reacţionăm la niciun atac. Suntem în regulă din toate punctele de vedere", spune Ildiko Lorincz (foto), preşedintele şi administratorul FRT Bihor.

Legea tăcerii a fost instituită de Csaba Varadi, membru în Consiliul Director al fundaţiei, care, fără să ştie că reporterul BIHOREANUL era de faţă, i-a ordonat joi telefonic administratoarei: "Spui că nu facem declaraţii!".

În final, Varadi a acceptat să declare doar lucruri de domeniul evidenţei. "S-a ajuns în această situaţie datorită unui şir de neplăceri. Am avut chiriaşi care nu şi-au achitat datoriile şi am intrat în insolvenţă", a simplificat el la maxim povestea.

Reprezentanţii FRT se arată convinşi că vor gestiona în continuare patrimoniul fostului UTC.