În timp ce Guvernul măreşte birurile existente şi scorneşte altele noi pentru cetăţeni şi firme, bisericile au rămas singurele entităţi care nu plătesc impozite pe proprietăţi chiar dacă şi le sporesc de la an la an.

Considerând situaţia drept o anomalie fără egal în societăţile secularizate, în care Biserica nu dictează Statului, cum se întâmpla în Evul Mediu, o organizaţie neguvernamentală cere schimbarea legii astfel încât cultele să plătească dări şi ele, pe măsura proprietăţilor pe care le deţin.

BIHOREANUL vă prezintă, în premieră, care este dimensiunea averilor bisericeşti din Oradea şi câţi bani s-ar putea strânge în fiecare an dacă ele ar fi impozitate.

Fără privilegii

"Daţi Cezarului ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!", povăţuieşte Biserica, învăţând creştinii ca divinităţii să-i arate credinţă, iar statului să-i respecte legile şi să-i plătească dările. Tocmai Biserica, însă, nu dă Cezarului ce i se cuvine, afirmă Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR), care solicită autorităţilor să anuleze privilegiile de care cultele se bucură în baza actualului Cod Fiscal.

"În această perioadă, statul caută soluţii pentru depăşirea crizei. Măsurile de austeritate afectează întreaga Românie şi totuşi cultele continuă să beneficieze de excepţii fiscale importante şi nejustificate. Vă propunem adoptarea unor măsuri care vor contribui semnificativ la depăşirea crizei financiare: taxarea cultelor şi restricţionarea finanţării lor de către stat", a cerut conducerea ASUR într-o scrisoare deschisă adresată luna trecută preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Emil Boc.

Concret, ASUR cere ca şeful statului şi şeful Guvernului să determine, în baza funcţiilor şi influenţei pe care le au, modificarea Codului Fiscal de aşa natură încât prevederile care asigură bisericilor o "discriminare" pozitivă să fie abrogate.

Ai, nu dai

Potrivit Codului Fiscal, cultele sunt scutite, practic, atât de plata impozitului pe venituri, cât şi pe proprietăţi. Actul prevede că bisericile "sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile obţinute din producţia şi valorificarea obiectelor necesare activităţilor cultice, pentru veniturile obţinute din chirii, precum şi pentru alte venituri obţinute din activităţi economice". Sunt scutite de impozitare, de asemenea, şi despăgubirile băneşti primite în locul proprietăţilor naţionalizate ce nu pot fi restituite în natură, "dacă sumele sunt utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru furnizarea de servicii sociale şi pentru acţiuni non-profit".

În ceea ce priveşte proprietăţile imobiliare, bisericile sunt scutite de impozitele pentru "clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, clădirile retrocedate şi cele utilizate pentru activităţi social-umanitare", precum şi pentru terenurile de orice categorie. Altfel spus, bisericile pot declara că orice clădire din patrimoniul lor are legătură cu săvârşirea cultului şi, ca atare, nu trebuie să plătească impozit pentru ea.

Biserici multe...

Evidenţele Primăriei arată că în Oradea funcţionează 11 culte, cu 81 unităţi de cult (episcopii, parohii, mănăstiri, ordine călugăreşti etc) care deţin în total 252 clădiri şi 231 terenuri.

Cel mai mare proprietar imobiliar din oraş este Comunitatea Evreilor, cu 56 de clădiri şi 52 terenuri, urmată de unităţile de cult romano-catolice, care au 48 de clădiri şi 35 de terenuri (Episcopia - 10 clădiri şi 13 terenuri, parohiile Oradea - 16 clădiri şi 4 terenuri, Oraşu Nou - 6 clădiri şi 5 terenuri, Olosig - 5 clădiri şi 4 terenuri). Pe locul al treilea urmează reformaţii, cu 43 clădiri şi 36 terenuri (Episcopia - 13 clădiri şi 6 terenuri, parohiile Olosig - 5 clădiri şi 4 terenuri, Episcopia Bihor - 9 clădiri şi 8 terenuri, Velenţa - 8 clădiri şi 5 terenuri).

Ortodocşii vin abia pe locul al patrulea, cu 36 clădiri şi 46 de terenuri (Episcopia - 6 clădiri şi 6 terenuri, parohiile Oradea - 4 clădiri şi 4 terenuri, Sfânta Treime - 4 clădiri şi un teren, Nufărul şi Velenţa - fiecare câte 3 clădiri şi 3 terenuri). Pe locul al cincilea se află baptiştii, cu 24 clădiri şi 19 terenuri, urmaţi de penticostali, cu 17 clădiri şi 21 terenuri. Pe locul al şaptelea se află Parohia Evanghelică (12 clădiri şi un teren), iar greco-catolicii abia pe locul al optulea (11 clădiri şi 5 terenuri). Mult mai modeşti, adventiştii au 3 clădiri şi 5 terenuri, iar unitarienii doar o clădire şi un teren.

... dări puţine

08 Tanase Miculescu.jpgDeşi, cum se vede, nu s-ar putea spune că bisericile sunt sărace, ba dimpotrivă, bugetul oraşului nu încasează decât sume infime din impozitarea proprietăţilor acestora. Tănase Miculescu (foto), directorul Direcţiei Finanţe din cadrul Primăriei, spune că, date fiind prevederile Codului Fiscal, municipalitatea nu primeşte nici măcar un singur leu sub formă de impozit pe terenurile bisericilor.

Care este suma pe care în acest fel, practic, oraşul o pierde în fiecare an? "Întrucât până acum nu s-a pus problema impozitării acestor terenuri, nu am ţinut o evidenţă separată a lor, astfel încât să stabilim ce impozite ar trebui percepute", spune Miculescu. Directorul face totuşi o estimare: "După numărul terenurilor şi considerând pentru fiecare o suprafaţă comparabilă cu a terenurilor deţinute de celelalte persoane juridice, se poate estima că dacă bisericile ar plăti impozit pe ele, bugetul local ar încasa anual cam un miliard de lei vechi".

O sumă şi mai mare ar veni din impozitarea clădirilor bisericilor. În prezent, spune Miculescu, bisericile plătesc impozite doar pentru spaţiile închiriate unor magazine, nu şi pentru cele în care ele însele desfăşoară activităţi, fie ele şi economice. Ţinând seama că impozitele pe clădiri sunt de 10 ori mai mari decât cele pe terenuri, oraşul pierde în fiecare an, prin neimpozitarea clădirilor bisericilor, cel puţin 10 miliarde de lei vechi.

Ar fi bani suficienţi pentru ca Primăria să construiască în fiecare an câte o grădiniţă sau la un interval de 5-6 ani o şcoală în locul celor desfiinţate sau mutate prin retrocedarea către biserici a localurilor în care au funcţionat. Astfel că, în cel mult 20 de ani, ar dispune, practic, de spaţii noi pentru şcoli evacuate precum Partenie Cosma ori Ady Endre, pentru care a plătit sau va plăti încă o vreme chirie tocmai bisericilor!

"Taine" clasificate

Pentru că niciun funcţionar public nu poate divulga nivelul, chiar şi infim, al impozitelor plătite de unităţile de cult din Oradea, BIHOREANUL a încercat să afle informaţia chiar de la sursă, solicitând conducerii fiecărui cult să declare public câte proprietăţi deţine, pentru care dintre ele achită şi pentru care nu achită acest impozit.

Cum era de aşteptat, însă, bisericile nu s-au arătat dispuse la asemenea acte de transparenţă. Doar conducerea Comunităţii Baptiste a dat un răspuns, şi acela negativ. "Ne pare rău, dar în absenţa unei solicitări oficiale din partea vreunui organism al administraţiei de stat, nu vă putem pune la dispoziţie lista cu proprietăţile bisericilor de pe raza Comunităţii Baptiste din Oradea", a spus preşedintele Comunităţii, Florian Negruţiu. Cât despre conducerea celorlalte culte, tăcere totală, ca şi cum informaţia ar fi una din Sfintele Taine...

Între popi şi popor

Desfiinţarea privilegiilor bisericilor începe să fie considerată şi de opinia publică un lucru normal. Participanţii la dezbaterile organizate de site-urile presei centrale (precum Hotnews.ro ori Realitatea.net) apreciază că bisericile trebuie tratate la fel ca toate celelalte ONG-uri şi că tocmai în această perioadă ele au şansa să se arate solidare cu credincioşii, necerându-le favoruri. Unii participanţi argumentează că dacă în întregul sector public se fac restructurări, corect ar fi ca şi bisericile să "strângă cureaua", tocmai pentru că angajaţii lor sunt plătiţi şi de la bugetul de stat. Alţii critică faptul că facultăţile de teologie din întreaga ţară scot anual peste 1.400 de absolvenţi, pentru care se fac apoi presiuni să se construiască noi biserici şi parohii. De notat că la sondajul realizat de Hotnews, 90% dintre cei 1642 de respondenţi s-au exprimat în favoarea impozitării bisericilor.

Din ponderea opiniilor exprimate, doar o minoritate crede că asemenea dezbateri sunt un atac la credinţă. Răspunsul dat acestei categorii e că bisericile se desconsideră singure, "din cauza unor năravuri precum tarifele foarte variabile şi percepute fără chitanţă pentru serviciile religioase prestate, până la numărul prea mare al bisericilor construite cu aport public în timp ce şcolile şi spitalele suferă din cauza lipsei de finanţare".

Între popi şi popor

Politicienii, în schimb, nu prea par dispuşi să-şi strice relaţiile cu preoţimea. Deputatul UDMR Lakatos Peter, membru în comisia de buget-finanţe a Camerei, crede, de exemplu, că fiscalitatea trebuie să rămână blândă pentru culte. "Dacă statul aşteaptă de la biserici acţiuni caritabile, atunci trebuie să contribuie la acestea măcar neluându-le banii din care desfăşoară asemenea acţiuni", a declarat Lakatos atunci când BIHOREANUL a testat disponibilitatea parlamentarilor de a susţine modificarea Codului Fiscal în acest sens.

În timp ce liderul PSD Bihor Ioan Mang s-a ferit să-şi exprime opinia, motivând că încă nu şi-a format un punct de vedere, culmea e că tocmai un liberal, senatorul Cornel Popa, ia făţiş şi fără rezerve apărarea bisericilor. "Bisericile şi aşa sunt sărace, abia fac faţă cheltuielilor. Cred că dacă statul ar pune biruri pentru toate proprietăţile lor, vor aduna penalităţi, pentru că nu vor putea plăti", crede Popa, membru în Adunarea Eparhială ortodoxă.

Surprinzător sau nu, dintre parlamentarii bihoreni cel mai tranşant e PDL-istul Ştefan Seremi: "Religia să rămână religie şi afacerile afaceri. E normal ca bisericile să fie scutite de impozit strict pentru clădirile care servesc oficierii cultului, dar pentru toate celelalte imobile să plătească. Voi susţine o modificare a Codului Fiscal în acest sens", a declarat Seremi.

Până ce o asemenea schimbare va avea loc, nu ne rămâne decât să constatăm că la noi doar prostituţia, contrabanda şi bisericile au rămas neimpozitate. Nu-i frumos spus, dar e adevărat.


AFACERI ÎN NUMELE DOMNULUI
Agerime la "ochiul dracului"

Potrivit Ministerului Finanţelor, în 2008 (ultimul an pentru care există raportări oficiale), Biserica Ortodoxă Română, care are cei mai mulţi enoriaşi, a încasat 48 milioane de lei din activităţile fără scop patrimonial, iar din cele economice a obţinut un profit de peste 3,5 milioane de lei. În plus, conform Patriarhiei înseşi, parohiile din ţară au încasat anul trecut echivalentul a 10 milioane de euro din oficierea de nunţi, botezuri şi înmormântări. Cum cele mai multe asemenea activităţi sunt nefiscalizate, raportările se fac după cum vor preoţii, iar statul nu are nicio putere de control asupra veridicităţii situaţiei, nerămânându-i decât să creadă fără să cerceteze.

Într-un clasament al averilor bisericeşti din România, BOR se situează în mod firesc pe primul loc, cu peste 140.000 de hectare de pădure şi peste 11.000 de clădiri şi alte terenuri, plus peste 100 de societăţi comerciale având ca obiect de activitate nu doar producţia şi desfacerea de obiecte religioase, ci şi construcţiile, operaţiunile de import-export, turismul, confecţiile etc. Pe al doilea loc se află Biserica Romano-Catolică, pentru care, însă, nu există date oficiale, ci doar aproximări. În urma retrocedărilor din ultimele două decenii, se estimează că BRC a devenit, în Transilvania, al doilea mare proprietar imobiliar după Statul Român, având peste 4.000 de clădiri şi terenuri, din care nici măcar o zecime nu sunt impozitate.


SCUTIRI PENTRU SUTANE
Favorizaţi prin lege

Dacă până în 1989 bisericile erau în multe cazuri prigonite de stat, în ultimele două decenii statul a căzut în cealaltă extremă, oferindu-le privilegii nemaiîntâlnite în ţările laice.

Încă din primii ani de după Revoluţie, unul din cele mai importante cadouri pentru slujitorii bisericilor a devenit scutirea de plata taxelor vamale pentru importarea şi înmatricularea de maşini la mâna a doua, facilitate transformată într-o adevărată afacere mai ales la nivelul parohiilor.

Tot prin lege bisericile sunt scutite de plata taxelor pentru obţinerea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie, precum şi de plata accizelor pentru combustibilii destinaţi încălzirii lăcaşurilor de cult şi a locuinţelor parohiale.

Concomitent, cultele se bucură şi de sprijinul direct al statului, astfel încât bugetul central suportă cea mai mare parte din salariile preoţilor, pastorilor şi imamilor, iar bugetele consiliilor judeţene asigură lefurile personalului neclerical.