În iunie 2015, în premieră naţională, întregul personal al Serviciului Expertiză medicală din Casa de Pensii Bihor era inculpat pentru corupţie. 10 medici şi asistenţi medicali au fost reţinuţi şi percheziţionaţi, pentru că transformaseră locul de muncă într-un monstruos şi profitabil sistem de fraudare a fondului de pensii, făcând ca Bihorul să ajungă judeţul cu cei mai mulţi beneficiari de pensii de invaliditate.

După 5 ani, ancheta desfăşurată în mare parte de procurorii DNA Oradea se apropie de sfârşit, "recolta" fiind deloc de neglijat: 25 de persoane identificate ca făcând parte din "mafia" experţilor de la Pensii Bihor au fost inculpate, 24 au ajuns deja în faţa instanţei de judecată, iar 14 au şi fost condamnate. 

Fabrica de invalizi

BIHOREANUL a scris pe larg, de-a lungul timpului, despre cea mai amplă anchetă de corupţie din sistemul medical local. Verificările au fost pornite în ianuarie 2015 de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor, coordonaţi de un procuror al Parchetului Bihor, de la un fapt notoriu, însă niciodată reclamat: în Bihor, deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, se vindeau ca la piaţă, drept pentru care judeţul ajunsese în topul celor mai "bolnave" din ţară, cu 37.833 de pensionari invalizi.

De ştiut e că pensia de invaliditate se acordă persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza unor accidente sau boli, iar deciziile sunt luate de medicii Serviciului de Expertiză Medicală din Casele de Pensii. Teoretic, aceştia sunt obligaţi să analizeze documentele medicale, să examineze bolnavii şi să-i încadreze în grade de invaliditate, de care depinde şi cuantumul pensiei, iar apoi să reanalizeze cazurile periodic, după 6 luni sau 1 an. La Oradea, însă, sistemul avea cu totul alte reguli. Evaluările s-au făcut exclusiv pe şpăgi, iar cei care nu cotizau riscau să fie retrogradaţi ori de-a dreptul să li se respingă solicitările, chiar dacă pensia li se cuvenea.

Atenţie, se filmează!

Pentru a-i dovedi pe şpăgari, anchetatorii au montat camere de supraveghere video în cabinetele tuturor medicilor - Ovidiu Pleşa, Vasile Sălăjan, Ana Guţ, Anca Grigorescu, Emilia Cun - şi i-au înregistrat vreme de o lună. Rezultatul? În perioada 11 mai - 15 iunie 2015, doctorii au fost filmaţi încasând nu mai puţin de 1.494 de şpăgi! 

Pacienţii ştiau "regulile casei": veneau cu plicurile pregătite, iar medicii nici măcar nu mimau refuzul, considerând şpăgile ca pe o plată de la sine înţeleasă, pe care apoi le împărţeau cu asistenţii medicali - Monica Ignat, Pelle Johannes, Ioana Precup, Violeta Coşa şi Gianina Ţigan. 

Tariful era echivalentul unei pensii lunare, care se oferea atât la evaluarea iniţială, cât şi ulterior, la reevaluările periodice la care adesea pacienţii nici nu ajungeau, dosarele fiind preluate de intermediari care le predau medicilor cu tot cu şpăgile.

Stop joc! 

Pe 17 iunie 2015, 120 de poliţişti au descins la 36 de proprietăţi ale medicilor, asistenţilor şi intermediarilor, precum şi în cabinetele din Serviciul de Expertiză şi la clinicile private deţinute de medici - Elias (a doctoriţei Emilia Cun) şi Thoracut (patronată de Anca Grigorescu), ridicând sume uriaşe: peste 1,4 milioane lei, aproape 200.000 euro, peste 125.000 dolari, 10.000 franci elveţieni şi aproape 100.000 forinţi în numerar. Totodată, în conturile şpăgarilor au fost descoperiţi şi indisponibilizaţi 1,14 milioane lei, 39.000 euro şi 40.000 dolari, iar casele şi apartamentele acestora, ale copiilor şi ale părinţilor lor au fost puse sub sechestru.

De la doctoriţa Ana Guţ (foto) s-a confiscat cea mai mare sumă. Deşi proprietară a 3 apartamente, aceasta ţinea banii în maşină, într-o plasă, pe bancheta din spatele şoferului, de unde anchetatorii au ridicat 205.710 lei şi 19.385 euro. Şi asta era doar o mică parte, grosul fiind găsit în locuinţa din Cociuba Mare a mamei sale: 772.200 lei, 120.000 dolari şi 4.820 euro. 

Pe rând...

Cei 10 medici şi asistenţi au fost reţinuţi şi ulterior arestaţi preventiv, măsura fiind schimbată pe 20 iulie, acelaşi an, cu arestul la domiciliu, iar două luni mai târziu revocată definitiv. Între timp, cercetările au fost preluate de procurorii DNA Oradea care, pentru a uşura finalizarea investigaţiilor, au decis să "rupă" dosarul în 5 părţi, câte una pentru fiecare cuplu medic-asistent.

Ancheta a continuat, iar în ianuarie 2016 procurorii l-au trimis în judecată pe doctorul Ovidiu Pleşa (pentru 235 fapte de luare de mită, în valoare de 56.000 lei) şi pe asistenta acestuia, cu care împărţea şpaga, Monica Ignat, inculpată pentru complicitate. Pe 28 iunie 2017, medicul a fost condamnat definitiv la 3 ani de detenţie, asistenta scăpând cu 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare. 

Au urmat, pe 15 noiembrie 2016, doctoriţa Anca Grigorescu (158 infracţiuni de luare de mită în valoare de 27.036 lei) şi asistentul ei, Pelle Johannes, pentru care verdictul final al judecătorilor  s-a dat pe 1 iunie 2018: femeia a primit 2 ani de închisoare cu executare, iar asistentul 3 cu suspendare. 

În decembrie 2020 a fost trimis în judecată şi fostul medic şef al Serviciului, Vasile Sălăjan (foto), pentru 491 de fapte de luare de mită, în valoare de 90.370 lei şi 17.760 de euro. Procesul său este în derulare, în timp ce asistenta Ioana Precup a scăpat, semnând un acord de recunoaştere confirmat de instanţă, prin care s-a ales cu 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.

Şpagă prin intermediari

Lista continuă cu Gianina Ţigan, asistenta doctoriţei Emilia Cun, care a semnat în mai 2021 un acord de recunoaştere, avizat de judecători, şi a luat 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, la fel ca Violeta Coşa, asistenta doctoriţei Ana Guţ, al cărei acord de recunoaştere a fost înaintat Tribunalului Bihor pe 22 octombrie şi încă se află în analiză. 

Şefa lui Coşa, inculpată pentru 334 şpăgi, în valoare de 51.970 lei şi 3.330 euro, a fost trimisă în judecată abia săptămâna trecută. Spre deosebire de ceilalţi medici experţi, în cazul ei cercetările au fost mai complexe, procurorii punând sub acuzare, pe lângă asistenta medicală, încă 14 persoane, pentru complicitate. Femeia avea, zic anchetatorii, adevăraţi "agenţi de vânzări" care preluau dosarele şi banii în numele ei, aducându-le apoi la cabinet. "În cazul inculpatei, era principalul mod de operare", susţin surse din anchetă.

Dintre cele 14 persoane, patru, care au negat acuzaţiile, vor fi judecate împreună cu medicul, iar celelalte 10 au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei pentru pedepse cuprinse între 2 ani şi 2 ani şi 7 luni de închisoare cu suspendare, 7 "înţelegeri" fiind deja definitive.

Unii intermediari erau oameni simpli, cum e Alexandru Mităchescu, un fost taximetrist care îi mai făcea doctoriţei şi alte comisioane, doi brancardieri de la Spitalul Judeţean - Florian Petricaş şi Cornel Raţ - şi o telefonistă de la aceeaşi unitate medicală, Elena Banda. Între complici se numără, însă, şi o asistentă de la Spitalul CFR, Andreea Pantea, dar şi medicul diabetolog Luiza Demian şi un inspector superior al Casei de Pensii Bihor, Elena Zah. 

Dosar plimbat

Odată cu trimiterea în judecată a Anei Guţ, unicul caz rămas în anchetă din megadosarul iniţial este cel al doctoriţei Emilia Cun, acuzate de 276 fapte de luare de mită. După acordul de recunoaştere încheiat cu asistenta ei, ancheta a fost transferată, însă, din nou, la Parchetul Bihor, nemaiputând fi instrumentat de DNA Oradea din cauza unei decizii a Curţii Constituţionale potrivit căreia procurorii anticorupţie nu pot continua urmărirea penală în cauzele disjunse.

"Cercetările sunt în curs de finalizare", susţine prim-procurorul adjunct al Parchetului Bihor, Gligor Sabău, ca atare e de aşteptat ca şi dr. Cun să ajungă, la fel ca şi confraţii ei, în faţa instanţei. 

Rămâne de văzut cum se vor termina procesele. Cert e însă că, de când cu ancheta, pentru evaluările de la Serviciul de Expertiză Medicală al Casei de Pensii Bihor nu a mai fost nevoie de "taxe", iar dintre invalizii de pe vremuri foarte mulţi au început să se "însănătoşească" brusc: din 37.833 câţi erau în 2015, la finele anului trecut au rămas doar 21.869. O adevărată minune...

ŞEF LA ZDUP
Tătucul şpăgarilor

Ca să beneficieze de reducerea pedepselor, permisă în cazul persoanelor care denunţă fapte de corupţie, cei cinci medici experţi anchetaţi de DNA l-au dat pe mâna procurorilor pe şeful Casei de Pensii Bihor, Leontin Ţîrle (foto), susţinând că până în vara lui 2015, când "afacerea" a fost "falimentată", i-au plătit acestuia, în total, cel puţin 8.400 euro din şpăgile încasate.  

Ca să-l sprijine pe Sălăjan, de pildă, Ţîrle a ţinut ascunsă o decizie din 2013 a conducerii Casei Naţionale de Pensii ce statua că încadrarea în grade de invaliditate se face fără avizul medicului şef al Serviciului, până atunci obligatoriu, ajutându-l, practic, să încaseze în continuare mită pentru o semnătură de fapt inutilă. 

Ţîrle a ignorat şi neregulile flagrante semnalate de inspectorii veniţi din Capitală, cum a fost de pildă constatarea că între anii 2011-2015 cei 5 medici orădeni au efectuat nu mai puţin de 8.863 de expertize în perioade în care teoretic erau în concedii de odihnă.

Leontin Ţîrle a fost trimis în judecată pe 1 iulie 2016, pentru luare de mită şi tăinuire, ambele infracţiuni în formă continuată, pe 11 mai 2021 fiind condamnat definitiv la 4 ani de detenţie.