La 1 iulie 2014, procurorii DNA Oradea înaintau actul de inculpare a judecătorilor Florica Roman şi Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Raluca Cuc şi Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor. Acuzaţiile, pentru care magistraţii au şi fost suspendaţi, vizau în principal modul în care un individ, încarcerat pentru o tentativă de viol, fusese scăpat de pedeapsă printr-o serie de decizii întemeiate, ziceau procurorii, pe documente fabricate ori inexistente de-a binelea.
Procesul n-a mai ajuns să se judece, căci acum un an Înalta Curte a returnat dosarul la DNA Oradea, din cauza neregulilor din rechizitoriu. Preluat de DNA central, dosarul a fost pur şi simplu "desfiinţat", la începutul acestei luni, iar acuzaţiile faţă de judecătorii Roman, Vidican şi Cuc clasate, pe motiv că faptele nu există...
Dragoste de soacră
Trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului, fals şi complicitate la fals în înscrisuri, fals intelectual şi informatic, abuz în serviciu - sunt doar câteva dintre capetele de acuzare consemnate în controversatul dosar în care DNA Oradea i-a trimis în faţa Curţii de Apel Cluj pe judecătorii Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, împreună cu avocata Mariana Mihoc şi un afacerist din Budureasa, Gheorghe Jurcă.
Procurorii susţineau că, în 2010, pentru a obţine eliberarea ginerelui său, Viorel Bodin, condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare pentru tentativă de viol, avocata Mihoc a înaintat Tribunalului Bihor două contestaţii în anulare, atât în numele violatorului, cât şi al victimei, iar la indicaţiile prietenei sale, judecătoarea Roman, şi două acte măsluite: dovada împăcării între agresor şi victimă, înscris antedatat de pe care lipsea semnătura bărbatului aflat în spatele gratiilor, plus o adeverinţă de la locul de muncă al tinerei, cum că în timpul procesului n-a putut lipsi pentru a depune la dosar actul de împăcare în timp util.
Intervenţii cu cuc
După ce i-ar fi oferit consultanţă avocatei, Florica Roman ar fi intervenit la colegii de la Tribunal pentru ca violatorul să obţină o soluţie favorabilă, fiind recompensată de Mihoc şi de unchiul lui Bodin, Gheorghe Jurcă, cu bani, păstrăvi şi promisiunea unui ceas cu cuc.
În urma intervenţiilor, susţinea DNA, judecătorul Ovidiu Galea a dispus devansarea termenului de judecată a contestaţiei, din septembrie în iunie 2010, în baza unei cereri a condamnatului, care însă n-a existat la dosar. În final, pe 4 martie 2011, completul format din Raluca Cuc, Denisa Vidican şi Ovidiu Musta (ultimul, cu opinie separată) a admis contestaţia în anulare, scăpându-l pe violator de închisoare.
Pe lângă implicarea în scăparea lui Bodin, pe care chiar el îl condamnase cu puţin timp înainte, lui Galea i se mai imputa că în 2014 ar fi folosit un act fals pentru a motiva o sentinţă penală, iar asta într-o zi în care de fapt nu se afla la serviciu, fiind la Bucureşti, de unde ar fi dictat soluţia unei asistente, care a introdus-o în sistemul informatic.
E abuz!
Cazul a iscat un uriaş scandal între procurorii DNA Oradea şi judecătorii de la Tribunal şi Curtea de Apel, cei din urmă acuzându-i pe primii că, prin întrebările puse în anchetă celor patru colegi despre felul cum soluţionează procesele, le-au lezat independenţa şi au afectat secretul deliberărilor.
De altfel, 48 de judecători orădeni au declanşat o acţiune fără precedent, cerând în scris Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe dacă judecătorii pot fi interogaţi despre deliberări. Răspunsul nu le-a fost, însă, favorabil, CSM arătând că obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării încetează în momentul când e acuzat de o încălcare a legii. Or, investigaţia DNA viza suspiciuni de abuz şi corupţie...
Banii şi funcţiile, înapoi
Ancheta a continuat, iar pe 30 iunie 2014 dosarul finalizat a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Cluj. Aici, însă, a zăcut un an şi jumătate. Abia pe 2 noiembrie 2015 judecătorul de cameră preliminară s-a pronunţat, dispunând refacerea rechizitoriului, considerat incomplet şi neclar, dar şi excluderea mai multor probe. Pe 19 februarie 2016, soluţia a fost parţial confirmată de Înalta Curte, care a cerut refacerea rechizitoriului, însă a stabilit că probele fuseseră administrate legal, mai puţin patru declaraţii de martor, care au fost excluse.
Suspendaţi în momentul trimiterii în instanţă, cei patru judecători s-au întors la muncă după ce dosarul a fost retrimis la DNA, iar Înalta Curte a decis să-şi primească salariile pentru cele 18 luni în care au "stat pe tuşă", ele fiind recunoscute şi la calcularea vechimii.
De la capăt
De atunci, DNA Oradea nu a mai comunicat informaţii despre evoluţia cazului. Între timp, acesta a fost preluat de structura centrală, unde urmărirea penală a fost integral refăcută, cu reformularea acuzaţiilor, iar încadrările juridice modificate.
Deznodământul s-a dovedit cu totul neaşteptat pentru fostul procuror Dan Chirculescu şi pentru fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man, cei care au semnat rechizitoriul: pe 6 aprilie 2017, procurorul Florentina Mirică, din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a DNA, a dispus exonerarea a trei din cei patru judecători, pe motiv că faptele lor nu există!
Potrivit Ordonanţei de clasare, ajunsă şi în posesia BIHOREANULUI, nu există probe clare că judecătoarea Florica Roman (foto) ar fi învăţat-o pe avocata Mihoc cum să măsluiască acte pentru a-şi scăpa ginerele din închisoare, şi nici că ar fi intervenit la colegii de la Tribunal ca să pronunţe soluţii favorabile acestuia. "Singura probă în acuzare este declaraţia inculpatului Gheorghe Jurcă şi dovezi derivate din relatările aceluiaşi inculpat", a precizat procuroarea bucureşteancă, dispunând clasarea cauzei faţă de Roman.
Faptele nu există
Aceeaşi soluţie s-a dispus, şi din acelaşi motiv, şi referitor la judecătoarele Raluca Cuc şi Denisa Vidican, inculpate fiindcă ar fi dat o soluţie favorabilă în baza unor documente măsluite. "Nu există nicio probă că au acceptat posibilitatea existenţei caracterului fals al acestor documente", se arată în ordonanţă, care menţionează că faptele de care judecătoarele erau acuzate puteau constitui, eventual, o abatere disciplinară, cu privire la care însă s-a împlinit termenul de prescripţie.
În opinia lui Mirică, infracţiunea de abuz în serviciu "nu întruneşte trăsătura tipicităţii infracţiunii sesizate din perspectiva stabilirii vinovăţiei" şi "nu este prevăzută de legea penală", iar "modalitatea de interpretare a probatoriului şi de aplicare a normelor legale de către judecători nu poate face obiectul unei analize în cadrul urmăririi penale, în lipsa unor minime indicii cu privire la afectarea imparţialităţii magistratului".
Mai mult, procuroarea arată că opiniile juridice exprimate în hotărârile judecătoreşti reprezintă "exerciţiul normal al funcţiei de judecător, în conformitate cu principiul inamovibilităţii", soluţia dispusă putând fi cenzurată numai prin exercitarea căilor de atac legale.
Lăsaţi în aer
Prin aceeaşi ordonanţă, dat fiind că a clasat cauza cu privire la infracţiunile aflate în competenţa sa, DNA central a dispus disjungerea faţă de judecătorul Ovidiu Galea, inculpat pentru fals intelectual, participaţie la fals intelectual şi informatic, precum şi faţă de Mariana Mihoc şi Gheorghe Jurcă, pentru complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi de favorizarea făptuitorului, acuzaţii ce vor fi lămurite de Parchetul competent, cel de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Dacă Galea mai are, deci, de aşteptat verdictul în cazul său, colegele sale, Cuc, Vidican şi Roman, s-ar putea îndrepta acum împotriva Statului, cerând reparaţii morale. Motive ar avea, de vreme ce au fost lăsate fără slujbe şi leafă aproape doi ani, iar acum sunt declarate nevinovate. Un articol în BIHOREANUL este, totuşi, cam puţin...
CINE MINTE?
Contre între judecători
Printre martorii audiaţi în dosarul celor patru judecători s-a numărat şi vicepreşedinta Tribunalului Bihor, Crina Muntean, care pe 14 noiembrie 2016 confirma acuzaţiile formulate de DNA Oradea împotriva Floricăi Roman şi Ralucăi Cuc. Concret, Munteanu susţinea că aceasta din urmă i-ar fi mărturisit că "într-un dosar care privea o infracţiune de viol magistratul Roman avusese o cerere personală" şi că era nemulţumită de un coleg, judecătorul Florin Filimon, care "nu avea înţelegere pentru situaţia condamnatului".
Muntean a fost contrazisă, însă, atât de Filimon, care a negat orice influenţare a sa în procesul violatorului, cât şi de Cuc, care a negat orice discuţie purtată vreodată cu ea despre cazul respectiv. Cuc a remarcat, de asemenea, neconcordanţa declaraţiilor lui Muntean cu realitatea, arătând că pretinsa neînţelegere dintre ea şi Filimon nu era posibilă, câtă vreme n-au făcut parte din acelaşi complet de judecată.