O zecime dintre medici ar putea fi concediați fără să li se simtă lipsa, spunea la începutul anului, scandalizând opinia publică, managerul Spitalului Județean, dând ca exemplu un „chirurg de copii” care în 5 luni a „păgubit” spitalul cu 50.000 lei, diferența „între salariu și prestația medicală”.
Zilele trecute, dr. Gheorghe Carp a prezentat șefilor de secții indicatorii financiari ai celor peste 500 de medici în primele 11 luni după fuziunea cu fostul Spital Municipal, iar BIHOREANUL a intrat în posesia documentului ce arată câți bani a adus fiecare de la CAS prin munca prestată și câți a încasat ca salarii. 10,3% dintre doctori au ieșit „pe minus”, indică bilanțul, interpretat însă diferit de unii șefi de secții. O parte dintre cei 47 de medici care nu și-au „făcut” salariile au lucrat doar în policlinică și în gărzi, iar unele specialități sunt plătite mai mult ca altele, zic contestatarii.
După criterii
Analiza a vizat activitatea a 502 medici angajați (nu și a rezidenților) între 1 martie 2022 și 28 februarie 2023, fiind prezentată șefilor de secție într-o ședință în prima decadă a acestei luni. „Nimeni n-a contestat cifrele”, spun surse din spital, deoarece toți au avut acces la indicatori, iar aceștia reflectă parametrii obiectivi.
Analiza a ținut cont de ICM (indicele de complexitate a cazurilor) la nivel național pentru fiecare specialitate, de cel stabilit fiecărei secții (prin contractul încheiat cu CAS Bihor) și de ICM-ul fiecărui medic în parte (indicând dacă a muncit peste, sub ori în media secției).
De asemenea, a luat în calcul, cum era și normal, numărul de pacienți pe care i-a îngrijit fiecare medic, Durata Medie de Spitalizare (DMS) pentru fiecare grupă de diagnostice (DRG – Diagnosis Related Groups), de la nivelul spitalului și pentru fiecare medic. Principiul e clar: cu cât un doctor tratează mai mulți bolnavi, cu afecțiuni mai complexe și într-un timp cât mai scurt, cu atât este mai eficient.
De menționat că, dintre cele 72 de structuri, singurele care nu au fost analizate sunt secțiile de Terapie Intensivă și laboratoarele, unde aceste criterii nu sunt relevante. Un anestezist, de pildă, nu lucrează decât în echipă cu un medic dintr-o altă specialitate, fie el chirurg, obstetrician ori ortoped...
„Campioni” la profit
Cifrele arată că Județeanul e „profitabil” în ansamblu, sumele de la CAS acoperind costurile serviciilor furnizate, dar relevă și discrepanțe între medici: majoritatea aduc venituri, dar unii nu și-au „făcut” nici salariile.
Din prima categorie fac parte adevărați performeri. În staționarul 1 (strada Doja), dintre cei 18 medici ai secției de Cardiologie, care în total a avut 3.667 de bolnavi, cel mai eficient a fost dr. Mihnea Nichita, cu 571 de pacienți, salarii de 376.077 lei și decontări de la CAS de 1,414 milioane lei (+1,038 milioane). La Gastroenterologie, Mihai Munteanu a tratat 339 de pacienți, a primit salarii de 148.470 lei și a adus încasări de 1,154 milioane lei (+1,006 milioane). La Chirurgie 1 șeful secției, Adrian Coțe, a avut 352 pacienți, salarii de 284.519 lei și venituri de la CAS de 1,586 milioane lei (+1,302 milioane lei), la Chirurgie 2 Ilie Beraru a tratat 335 pacienți, fiind plătit cu 272.019 lei și asigurând venituri de 1,507 milioane lei (+1,235 milioane). La Chirurgie cardiovasculară, șeful secției, Jerzsicska Ernő, a avut 310 pacienți, pentru care CAS a decontat 1,929 milioane lei, medicul primind salarii de 223.594 lei (+1,705 milioane), iar la Chirurgie plastică au avut plusuri mari Florian Bodog (280 pacienți, +1,395 milioane lei), Ionel Botnaru (179 pacienți, +1,186 milioane lei), Mirela Mladin (215 pacienți, +1,179 milioane lei) și Adrian Tirla (205 pacienți, +1,325 milioane lei). La Neurochirugie, Ioan Urlea a avut 237 pacienți (+1,193 milioane), la Ortopedie 2 Cornel Popa 391 pacienți (+1,411 milioane lei) și Gheorghe Szilagyi 354 pacienți (+1,239 milioane lei), la ORL Sorban Ildiko a îngrijit 263 bolnavi (+1,042 milioane lei) și Florian Venter 323 pacienți (+1,272 milioane), iar la Urologie au făcut „profituri” mari Călin Buzlea (+1,896 milioane), Darius Purza (+1,765 milioane), Mihai Vârlan (+1,629 milioane), Daniela Jovrea (+1,413 milioane), Kolumban Sándor (+1,394 milioane) și Bogdan Feciche (+1,078 milioane).
Recordman absolut a fost șeful Ortopediei 1, Călin Hozan (foto), cu 1.007 pacienți (909 operați) și un ICM de 3,2691 puncte (mult peste cel național de 2,1126): la salarii de 248.488 lei, a adus venituri de 5,084 milioane lei (+4,835 milioane).
În seria de „milionari”
În staționarul 2 (Rogerius), sume mari peste salarii au atras la Hematologie Mihaela Chirilă (303 pacienți, +1,498 milioane lei), la Oncologie Elisabeta Pătcaș (289 pacienți, +1,029 milioane lei), la Nefrologie Bako Gabriel (515 pacienți, +1,639 milioane lei) și Cristian Toma (354 pacienți, +1,042 milioane), la Chirurgie 3 Dănuț Dejeu (foto), care a avut 967 pacienți (+3,734 milioane) și Anita Mureșan (308 pacienți, +1,236 milioane).
În staționarul 3 (Maternitate), astfel de plusuri au adus la OB 1 Florin Szasz (1.063 paciente din 4.263, +1,514 milioane lei), iar la OB 2 Samuel Géza (715 paciente din 5.221, +1,123 milioane lei), „campioană” fiind Laura Lele de la Neonatologie (+3,657 milioane lei).
În staționarul 4 (strada Izvorului), niciun pneumolog n-a adus „profit” de peste 1 milion de lei, la staționarul 5 (strada Pasteur) a făcut-o doar Anamaria Jurcău de la Recuperare neurologică (350 din 1.698 pacienți, +1,028 milioane lei), iar la staționarul 6 (Republicii) Andrei Csep, șeful secției Infecțioase 2 (382 pacienți din 2.201, +1,024 milioane lei).
Pe minus
Pe de altă parte, 52 medici au atras de la CAS sume mai mici decât salariile. În staționarul 1, la Cardiologie 1 Victor Babeș (100 pacienți, -8.704 lei), la Nefrologie Renata Pașca (36 pacienți, -53.920 lei), la Chirurgie cardiovasculară dr. Jagamos Endre (9 pacienți, -69.284 lei), la Oftalmologie și George Roiu (161 pacienți, -18.245 lei), la Ortopedie 2 Codruț Sirca (20 pacienți, -33.512 lei) și Vlad Precup (5 pacienți, -3.885 lei), la ORL Anca Dobrescu (38 pacienți, -194.103 lei) și Felicia Manole (6 pacienți, -157.740 lei).
La staționarul 2, în aceeași situație au fost în secția Pediatrie 1 Anișoara Răduțu (86 pacienți, -98.953 lei), Cornelia Spoială (-79.908 lei) și Nina Băloiu (-63.414 lei), la Pediatrie 2 Ellenes-Jakabffy Zoltan (-108.624 lei), la Pediatrie 3 Maria Jurca (-249.319 lei), Oana Iuhas (-229.045 lei), Codruța Petcheși (-138.862 lei) și Mihaela Diculescu (-93.954 lei), la Chirurgie și ortopedie pediatrică Călin Todor (-122.579 lei), Dan Pirlea (-65.664 lei), Claudiu Sodolescu (-44.676 lei) și Dan Ținca (-28.070 lei), la Cardiologie 2 nu mai puțin de 7 din cei 10 medici (Simona Mieruț -175.187, Diana Fildan -157.139, Kiss Andreea -90.178, Adriana Sălăjan -49.815, Cristian Baliban -38.455, Rodica Luncan -14.357 și Bogdana Ulici-Pop -5.356 lei). La Interne 2 au ieșit pe minus 6 din 19 medici (Cristina Sirca -63.388 lei, Anca Baciu -61.156, Daciana Pontos -43.925 lei, Anca Pop -37.651 lei, Bianca Marc -29.429 și Anamaria Balog -24.209 lei), la Interne 3 Elena Luca (-66.893), iar la Chirurgie 3 Anamaria Crișan (-56.268 lei).
La OB 1 au fost pe minus Horia Olah (-37.511 lei), la OB 2 Tiberiu Pop (-91.474 lei) și Călin Groza (-4.974 lei), la Neonatologie 5 din 10 medici (Radu Galiș -157.646, Renata Fodor -79.605, Cosmina Lazăr -65.136, Alina Furtună -60.964 și Ramona Dorobanțu -20.524 lei), la Recuperare neurologică Viorica Mărginean (-206.425), Alice Stamate (-178.241) și Alina Balint (-70.493 lei), la Infecțioase 1 Ioana Urdea (-2.875), iar la Dermatologie Mircea Meseșan (-4.964 lei).
TREBUIE ȘI „PORTARI”. Analiza managerului Spitalului Județean, dr. Gheorghe Carp (stânga), este necesară, consideră dr. Virgil Popa (dreapta), pentru că „dacă nu faci bani, nu ai cu ce lucra”. Asta nu înseamnă, însă, că medicii care nu își „acoperă” salariile nu muncesc. „Ca la fotbal, ai nevoie și de fundași și portari”, spune cardiologul cu referire la colegii care lucrează în gărzi și ambulatorii
„Muncesc la fel de mult”
Cifrele relevă, totodată, că nu în toate cazurile șefii de secții au fost cei mai „productivi” medici, cei de la Gastroenterologie, Cardiologie, Neurologie, Pneumologie 1, Chirurgie 2, Neurochirurgie, Oftalmologie etc fiind depășiți de unii subalterni. Explicația, spune dr. Ciprian Brisc, șeful Gastroenterologiei, e că șefii secțiilor sunt medici primari, iar ceilalți medici specialiști, deci șefii au salarii peste aceștia, iar dacă numărul pacienților le este mai mic, atunci și diferența între lefuri și sumele de la CAS scade pe măsură. Totuși, dr. Brisc consideră că „judecata este corectă” și că „o asemenea analiză ar trebui să fie obligatorie în toate spitalele publice”.
Alți șefi de secții, însă, contestă nu atât cifrele, cât interpretarea lor. Dr. George Roiu (foto), șeful Oftalmologiei, argumentează că ICM-ul pentru specialitatea sa (0,7654 puncte) este sub cel al altor specialități (Chirurgia generală are 2,1225, cea cardiovasculară 4,6323 etc), iar în condițiile în care 1 punct e decontat de CAS cu 1.600 lei, specialitățile „minore” nu au cum încasa la fel de mult ca acestea. „Asta nu înseamnă că medicii nu muncesc la fel de mult”, spune dr. Roiu. În plus, adaugă el, secția a fost afectată de restrângerea de la 10 la 4 a numărului de paturi, din cauza lucrărilor din spital, ceea ce a influențat indicatorii medicilor. Același lucru, mutarea provizorie în Rogerius pe durata lucrărilor din staționarul 1, a influențat și cifrele compartimentului Nefrologie, spune șeful acestuia, dr. Raul Bozu.
În planul doi
Un alt cusur subliniat de unii șefi de secții este că analiza a inclus și medici care au lucrat în spital doar pe perioadă determinată, cum e cazul tuturor celor 6 „pe minus” de la Interne 2, condusă de dr. Ovidiu Burtă, care precizează că aceștia nu mai sunt angajați ai unității.
Alți șefi de secții, cum sunt Călin Hozan (Ortopedie 1), Rodica Negrini (OB 2) ori Cristian Sava (Pediatrie 2), avertizează că în analiză au fost cuprinși și medici care au făcut doar gărzi ori consulturi interclinice și au lucrat în policlinică. Un medic care face numai gărzi internează, dar medici curanți sunt considerați cei care externează, explică dr. Hozan, în timp ce dr. Sava subliniază că pentru munca din ambulatoriu decontările de la CAS sunt mult sub cele pentru activitatea din spital.
Chiar și așa, șefii de secții recunosc că analizele financiare asupra activității medicilor sunt nu doar necesare, ci și utile. Vorba dr. Mirela Indrieș, șefa Infecțioase 1: „Ne mai trezesc”...
PLĂTIȚI DUPĂ LEGE...
... nu după rezultate
Managerul Spitalului Județean, Gheorghe Carp, afirmă că niciunul dintre medicii cu rezultate slabe nu poate fi sancționat, din simplul motiv că remunerarea lor se face, conform legii salarizării unitare, în mod egal la pregătire egală, indiferent de specializare și fără a fi condiționați de atingerea unor indicatori de performanță. „Dacă unul nu își face treaba, din punct de vedere legal nu îl poți da afară. (...) Este un asistat social al spitalului și nu ai cum să scapi de el”, spunea Carp într-un interviu acordat Digi 24 la începutul anului.
Chiar și așa, managerul a declarat BIHOREANULUI că recenta analiză e ca un „cartonaș galben” arătat medicilor cu prestații mediocre. „Înainte nu le spunea nimeni nimic, de acum mă aștept să conștientizeze toți că trebuie să aibă o activitate mai bună. Vom vedea la viitoarea analiză…”.
GĂRZILE ȘI POLICLINICA, FĂRĂ CIFRE
Dr. Sodolescu: „Nu mi se poate imputa”
Includerea în analiza privind eficiența medicilor a doctorilor care fac doar gărzi și, prin urmare, în spital lucrează cel mult cu normă parțială, precum și a celor care dau numai consultații în ambulatoriul Spitalului Județean, este contestată și de o parte dintre cei arătați că nu ar fi prestat servicii cât să-și acopere salariile, deci că ar „păgubi” unitatea. Motivul este faptul că medicii din aceste categorii nu sunt medicii curanți, care și externează bolnavii, prin urmare în dreptul numelor lor nu apar cifre privind numărul de pacienți de care s-au ocupat.
Unul dintre acești medici, dr. Claudiu Sodolescu, specialist în chirurgie pediatrică, a reacționat sesizând BIHOREANULUI că își desfășoară activitatea pe baza unui contract de gărzi încheiat cu spitalul. „Activitatea mea constă în principal în consultația tuturor pacienților cu vârsta cuprinsă între prima zi de naștere și 18 ani care se prezintă prin serviciul de urgență cu o problemă de ordin chirugical sau ortopedic. În al doilea rând, în programul de gardă mă ocup de intervențiile chirurgicale de urgență și nu în ultimul rând de tratamentul pacienților internați pe secția de chirurgie și ortopedie pediatrică. După cum am specificat, sunt angajat cu contract de gărzi, ceea ce înseamnă că toți pacienții internați în zilele în care sunt de gardă vor fi preluați în următoarea zi de medicii titulari pe post ai secției pentru continuarea tratamentului. Am fost surprins să aflu prin intermediul articolului dumneavoastră că mă aflu pe lista medicilor care au „păgubit” spitalul. Din moment ce efectuez doar gărzi, nu există pacienți externați pe numele meu și nu mi se poate imputa o astfel de statistică”, a explicat dr. Sodolescu, considerând că menționarea numelui său „îmi pătează imaginea personală și profesională”.