Câţi şi cum (mai) suntem? În curând începe primul recensământ digital al populaţiei şi locuinţelor, inclusiv în Bihor

Practicate încă din antichitate în scop militar şi fiscal, pentru ca regii să ştie pe câţi războinici pot să conteze şi ce biruri să adune de la supuşi, în epoca modernă recensămintele au devenit instrumente elementare ale oricărei guvernări. În funcţie de câţi copii sunt într-o ţară sau regiune, autorităţile dezvoltă şcoli, după priceperea tinerilor ştiu ce investiţii pot fi susţinute, cunoaşterea numărului bătrânilor ajută la gestionarea sistemelor de pensii şi aşa mai departe.

Anul acesta, românii vor avea parte de cel mai modern recensământ, în premieră exclusiv digital. Mizând pe faptul că aproape că nu există cetăţean care să nu aibă un smartphone ori calculator, guvernanţii speră că cel puţin o treime se vor "număra" singuri. Atât doar că oamenii încă nu ştiu despre asta, autorităţile nefăcând nicio informare publică, deşi pentru reuşita recensământului se cheltuie 84 milioane de euro...

La bani mărunţi

Prima numărătoare a locuitorilor de pe teritoriile României de astăzi a fost ordonată de împăratul Traian după cucerirea Daciei, iar din Evul Mediu au rămas în istorie recensăminte făcute în Moldova lui Aron Vodă (1594) şi în Muntenia lui Matei Basarab (1641). Primul realizat în Ţările Române cu metode moderne datează din 1838, având o rigurozitate egală cu cea din Europa vremii. Ispravnicii Agiei ("Ministerul" Administraţiei de atunci) au fost instruiţi temeinic, iar "în teren" au fost însoţiţi de preotul paroh şi şase persoane plătitoare de biruri, ca garanţie că datele culese sunt corecte. Şi erau şi destul de complexe: pentru fiecare gospodărie trebuiau completate 24 de rubrici cu mai multe secţiuni, totalizând peste 100 de întrebări, răspunsurile fiind scrise pe loc în catastife oficiale: nume, vârstă, stare civilă, naţionalitate, educaţie, avere...

Tot la peste 100 de întrebări, dar nu pe hârtie, vor avea de răspuns românii la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021, astfel denumit pentru că trebuia să aibă loc anul trecut, fiind însă amânat de pandemie. De pe orice dispozitiv conectat la internet, oamenii vor putea accesa site-ul realizat în acest scop de Institutul Naţional de Statistică, www.recensamantromania.ro, pentru a completa un chestionar prin care li se cer informaţii în trei secţiuni, referitoare la persoane (stare civilă, număr de copii, etnie, confesiune, educaţie, profesie, ocupaţie etc), locuinţe (titlu de folosinţă - proprietate, cu chirie sau în utilizare gratuită, tip - convenţională, provizorie sau mobilă, număr de camere, dotări, instalaţii, tip de energie folosită ş.a.m.d.) şi gospodărie (în premieră, capul unei familii putând declara informaţiile tuturor persoanele care locuiesc împreună, câte sunt prezente şi câte absente de peste un an etc).

"Toate informaţiile" 

Şefa Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor, Dana Paşc (foto), care a coordonat cele trei recensăminte de după 1989 (în 1992, 2002 şi 2011), spune că acestea au o importanţă vitală în orice stat, indiferent de regimul politic şi orientările administraţiilor: "Recensămintele sunt cercetări statistice totale, prin care autorităţile culeg toate informaţiile relevante". 

Doar pe baza acestora pot fi elaborate apoi, corect, politicile publice, atât la nivel central, cât şi local. "De exemplu, când un investitor are intenţia de a investi într-un loc, vrea întâi să ştie pe ce forţă de muncă pregătită se poate baza. Fără recensământ nu ai informaţia", spune specialistul. Pe baza datelor obţinute la recensăminte, se iau decizii şi pentru viitor, ele previzionând dinamica demografică şi economică: "Acum înregistrăm toţi locuitorii, iar până la următorul recensământ se fac anual calcule în funcţie de sporul natural - număr de naşteri şi decese, plecări şi veniri în ţară". De aceea, subliniază şefa DJS Bihor, la recensământ autorităţile nu ignoră niciun individ. "Nimeni nu rămâne nerecenzat, nici măcar persoanele fără adăpost. Asistenţii sociali din primării ştiu unde îi găsesc", spune ea.

O zi pentru 30 de minute

Pregătirile pentru RPL 2021, simultan în mai multe state UE, au început cu cinci ani în urmă prin elaborarea legislaţiei, stabilirea metodologiei şi realizarea sistemelor informatice. În Bihor, primele demersuri s-au făcut din 2020, datorită lor fiecare localitate având acum nomenclatorul stradal în regulă. "În tot judeţul, doar Oradea îl avea corect şi actualizat, acum îl au toate cele 101 comune şi oraşe, se ştie exact câte străzi şi imobile sunt peste tot", subliniază şefa DJS.

Operaţiunea a fost necesară tocmai pentru că recensământul din acest an e digital, iar chestionarele la care vor răspunde cetăţenii vor fi parţial precompletate cu informaţii din surse administrative, furnizate de primării, inspectoratele de muncă, casele de pensii etc. Ele vor fi încărcate în baza de date a recensământului din 1 februarie, iar recenzarea propriu-zisă va începe în 13 martie cu aşa-numita autorecenzare şi recenzarea asistată, care vor dura până în 15 mai. 

Autorecenzarea înseamnă că fiecare cetăţean va putea accesa portalul dedicat recensământului, unde va completa un formular de preînregistrare pe baza CNP, care la rându-i îi va genera pe adresa de e-mail indicată de fiecare persoană un link cu chestionarul de completat. "Dacă o persoană va constata că sunt precompletate informaţii eronate, le va putea rectifica, iar la final va primi o validare", precizează şefa DJS Bihor. În baza validării, românii care se autorecenzează vor primi – iarăşi o noutate – o zi liberă plătită, conform OUG 19/2020. Cum autorecenzarea va dura 20-30 de minute, merită efortul...

Cine nu ştie, nu poate, nu vrea...

Persoanele care nu se vor autorecenza din orice motiv – vârstă, educaţie, lipsa unui dispozitiv – vor putea opta pentru recenzarea asistată. "În fiecare primărie va exista o persoană anume instruită care să introducă datele acestor persoane, pe baza declaraţiilor pe care le vor face", explică directoarea DJS Bihor. Autorităţile preconizează că la recenzarea asistată vor apela în special vârstnicii, mai ales la sate, estimând că, totuşi, circa 30% dintre cetăţeni se vor autorecenza.

După această etapă, între 16 mai - 17 iulie va urma recenzarea la domiciliu pentru persoanele care nu s-au autorecenzat şi nu au fost recenzate asistat. "La fiecare adresă va merge un recenzor dotat cu o tabletă, care va introduce în sistem, în timp real, datele acestor persoane", spune Dana Paşc, care speră să rămână cât mai puţini bihoreni în această situaţie, date fiind avantajele autorecenzării: evitarea contactului fizic şi ziua liberă primită prin lege. E adevărat, şi administraţia va avea de câştigat din autorecenzare, în Bihor urmând să lucreze doar 709 recenzori faţă de 3.100 pentru recensământul din 2011.

Informaţii fără informare

"Reuşita recensământului depinde mult de gradul de informare a populaţiei", afirmă şefa Direcţiei de Statistică. Doar că fix la acest capitol suferă autorităţile: pe fondul pandemiei şi al altor crize la ordinea zilei, cum e cea a facturilor la energie, Guvernul încă nu a declanşat nicio campanie de informare publică privind recensământul. 

"Lipsa unei campanii susţinute în media şi a unor afişe informative care puteau fi amplasate în primării la început de an, când oamenii merg să-şi achite impozitele, nu ne ajută", recunoaşte Paşc, care îşi pune nădejdea în mobilizarea primăriilor şi în colaborarea cu bisericile şi organizaţiile minorităţii rome, care sunt cel mai greu de recenzat. "Şi în 2011 am avut o colaborare bună cu aceste asociaţii, iar primarii sunt primii conştienţi că trebuie să-şi înregistreze toată populaţia, numărul cetăţenilor fiind un criteriu important după care se alocă fonduri", spune statisticianul.

Cum ar veni, aleşii locali trebuie să "acopere" faptul că guvernul nu şi-a făcut treaba, chiar dacă el va fi primul beneficiar al informaţiilor strânse...

MIZE MULTIPLE
Sociale, politice, etnice

Primele date culese la recensământ, cele care nu necesită verificări, vor fi publicate la finele lui 2022, iar cele definitive în decembrie 2023, statisticienii aşteptându-se ca acestea să confirme fenomene precum împuţinarea populaţiei ca efect al numărului mic de naşteri, depăşit de cel al deceselor, previzibil mai multe şi din cauza pandemiei.

În Bihor, date fiind particularităţile etnice, există şi o miză de acest fel, subliniată public de preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, László Tökés, care în mesajul de Anul Nou a deplâns faptul că numărul maghiarilor din Ardeal a scăzut de la precedentul recensământ, existând riscul ca această minoritate să împărtăşească "soarta saşilor şi şvabilor, care aproape au dispărut din România". 

Recensământul are şi mize politice, în funcţie de mărimea populaţiei fiind dimensionate şi consiliile locale. "La recensământul din 2011, comunei Lunca i-a lipsit un singur locuitor pentru a avea încă un consilier local la alegerile din 2012", îşi aminteşte şefa Direcţiei Judeţene de Statistică. 

De asemenea, o miză va fi şi apartenenţa religioasă a locuitorilor, tot pentru că în funcţie de numărul de credincioşi sunt subvenţionate anumite cheltuieli ale cultelor recunoscute de stat.

SPRE COMPARAŢIE
Reperele recensământului din 2011

Potrivit precedentului recensământ, din 2011, Bihorul avea 624.695 locuitori, dintre care 225.303 în Oradea, 20.051 în Salonta, 18.918 în Marghita. Cea mai mare populaţie o aveau comunele Sânmartin (9.667), Popeşti (8.361) şi Tinca (8.287), iar cea mai mică Viişoara (1.374) şi Şinteu (1.181). Din totalul bihorenilor, 49,2% locuiau în mediul urban, iar 51,4% erau femei.

S-au declarat români 67% (366.200 persoane), maghiari 25,3% (138.200), romi 6,3% (34.600), alte grupuri etnice fiind slovacii (6.091), germanii (735), evreii (176) etc., iar în privinţa confesiunii s-au declarat ortodocşi 59%, reformaţi 17,5%, romano-catolici 8,9%, penticostali 7%, baptişti 4% şi greco-catolici 2,2%. 
În ce priveşte instruirea, 14,4% erau absolvenţi de studii superioare, 43,7% studii medii (liceale, post-liceale, profesionale), iar 42,2% studii primare, gimnaziale sau fără (9.100 persoane fiind analfabete).