CCR a publicat vineri motivarea deciziei luate în 20 octombrie prin care a declarat neconstituțional proiectul de lege care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și plafonarea pensiilor de serviciu ale acestora la 70% din ultimul salariu net, proiect pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan își asumase răspunderea.
Potrivit CCR, eroarea majoră a acestuia a constat în lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, dar pe de altă parte Curtea a respins obiecția că modificarea pensiilor magistraților ar însemna un atac la independența Justiției, în măsura în care modificările sunt decise în condițiile unor constrângeri economice, pentru un plus de „echitate socială”.
„Avizarea nu poate fi evitată/ocolită”
Motivarea Curții Constituționale se întinde pe 54 de pagini, iar singura critică reținută din sesizarea pe care a formulat-o față de proiectul de lege Înalta Curte de Casație și Justiție este cea privind lipsa avizului consultativ al CSM, a relatat hotnews.ro.
„Avizarea, ca etapă în procesul de legiferare, nu poate fi evitată/ocolită ori convertită în alte modalități de consultare și se desfășoară în intervalele temporale stabilite de actele normative în vigoare, care nu pot fi comprimate sau ignorate de inițiatorul actului legislativ”, a motivat CCR, criticând faptul că Guvernul a solicitat acest aviz în baza unui draft al proiectului, dar nu a așteptat ca CSM să se și pronunțe formal. „Lipsa avizului nu se analizează numai din perspectiva formal legalistă a solicitării acestuia, ci este necesar ca această solicitare să fie realizată în etapa procedurală stabilită de actele normative pentru formularea sa, asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care corespunde etapei procedurale antereferite, precum și a respectării termenelor stabilite de lege pentru obținerea lor. Aceste aspecte reprezintă exigențe de ordin constituțional”, se arată în motivarea CCR.
În condițiile în care avizul CSM a fost solicitat de Guvern în perioada de consultare publică și într-o etapă de consultare inter-instituțională, judecătorii CCR au subliniat că avizul trebuia solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială.
Cu privire la perioada în care Guvernul trebuia să aștepte primirea avizului, CCR a invocat faptul că potrivit Legii nr.305/2022 Plenul CSM emite un aviz consultativ cu privire la proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești în termen de 30 de zile de la sesizare. „Relativizarea acestui termen în raport cu una dintre situațiile în care CSM emite un aviz ar echivala cu relativizarea intervalului temporar antereferit în privința întregii activități desfășurate de CSM, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept bazat pe reguli, exigențe, principii și valori constituționale”, au conchis judecătorii CCR.
Pensiile speciale pot fi modificate
Pe de altă parte, motivarea CCR a respins celelalte critici formulate de ÎCCJ care ceruse ca proiectul să fie declarat neconstituțional.
Astfel, deși Instanța Supremă a susținut că proiectul ar încălca prevederile Constituției referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, CCR a stabilit că angajarea succesivă a răspunderii Guvernului în aceeași zi, în ședințe diferite ale Parlamentului, asupra a 5 proiecte de legi, nu este interzisă de Constituție nici explicit, nici implicit: „O asemenea situație nu prezintă relevanță constituțională prin prisma art.114 din Constituție, ci reflectă un aspect tehnic al modului de organizare a activității Parlamentului, care ține de autonomia regulamentară a acestuia”.
De asemenea, CCR a respins susținerea ÎCCJ că proiectul ar încălca prevederile constituționale referitoare la statul de drept, principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională. Concret, CCR a reținut că reforma pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci „promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum Legea nr.282/2023, care, la rândul său, a promovat o viziune mai restrictivă în privința accesării pensiei de serviciu”.
„Având în vedere cele expuse, se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice”.
Curtea a precizat că reglementările pot fi avantajoase sau dezavantajoase pentru beneficiarii pensiilor de serviciu, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile disponibile, iar o măsură de reducere a pensiilor poate fi justificată de un obiectiv de interes general, cum este imperativul eliminării unui deficit public excesiv.
Totodată, judecătorii CCR au subliniat că autoritatea legiuitoare are dreptul de a elabora politica legislativă în domeniul pensiilor în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat.
Opinie separată: CSM, neloial
De precizat că în 20 octombrie, din cei 9 judecători ai CCR, 5 au votat pentru declararea ca neconstituțional a proiectului de lege pentru care Guvernul își asumase răspunderea, 4 dintre aceștia fiind numiți pe filieră PSD, iar a cincea de fostul președinte Klaus Iohannis.
Ceilalți 4 judecători, care au considerat constituțional proiectul, au arătat în opinia lor separată că decizia majoritară „a realizat un veritabil reviriment jurisprudențial fără a fi îndeplinite condițiile consacrate în jurisprudența Curții”.
Potrivit G4media.ro, aceștia au arătat că lipsa avizului nu poate fi imputată Guvernului, care l-a solicitat, ci CSM, care nu l-a formulat și trimis, motiv pentru care nu a dat dovadă de colaborare loială în procesul de legiferare: „Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii. Absența unui aviz se înscrie în coordonatele nerespectării atribuției legale a CSM de avizare, ceea ce reflectă și o lipsă de colaborare loială a autorității avizatoare, CSM, în cadrul procesului de legiferare”.