Curtea Constituțională a României a anunțat oficial, luni, după două amânări, că a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ cu privire la proiectul legii privind reforma magistraților, astfel că acesta urmează să fie declarat neconstituțional.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – ADMITERE”, a informat CCR, fără alte detalii, imediat după decizia adoptată luni.
Motiv „extrinsec”, formal
Potrivit g4media.ro, 4 judecători s-ar fi opus admiterii sesizării (așadar au optat ca proiectul legii să fie declarat constituțional), dar 5 membri ai CCR au decis contrariul, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Prin urmare, conform sursei citate, verdictul de neconstituționalitate ar fi dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele de fond ale proiectului de lege, ceea ce înseamnă că procesul de adoptare a proiectului poate fi reluat, cu același conținut.
Acest lucru se poate face fie printr-o nouă angajare a răspunderii Guvernului, fie prin trimiterea proiectului în Parlament, pentru adoptare în procedura obișnuită, care presupune dezbaterea și eventual modificarea lui.
Dintre cei 5 judecători ai CCR care au făcut posibilă decizia, 4 ar fi fost numiți de PSD, iar unul de fostul președinte Klaus Iohannis.
În loc de „aviz”, „punct de vedere”
Tot g4media.ro a scris că obiecția ÎCCJ vizează faptul că CSM ar fi avut prea puțin timp ca să evalueze proiectul de lege și să-și formuleze un punct de vedere. Avizul CSM trebuie dat în cel mult 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”.
CSM a luat act pentru prima dată de prevederile proiectului de lege pe 29 iulie, când i-au fost prezentate principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.
Citând surse din Ministerul Muncii, g4media.ro arată că pe 20 august, acest minister, condus de Petre Florin Manole (PSD), a solicitat formal un punct de vedere asupra proiectului de lege, dar nu un aviz, așa cum impune legea. Două zile mai târziu, la Guvern s-ar fi observat „eroarea onomastică” și s-a cerut să fie solicitat de la CSM un aviz, și nu un punct de vedere, însă la această solicitare, CSM nu a mai răspuns deloc, motivând că a mai rămas prea puțin timp și trebuie să consulte mai întâi adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.
Pe 29 august, Guvernul a adoptat proiectul pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.
În sesizarea de neconstituționalitate, ICCJ a invocat faptul că CSM a avut prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze și să emită avizul și că între data de 22 august, când s-a cerut avizul, și 29 august, când s-a adoptat în Guvern, proiectul a suferit „modificări semnificative”.
În acest interval, precizează g4media.ro, proiectul a suferit modificări minore determinate de avizul Consiliului Economic și Social, precum și o prelungire de la 10 la 12 ani a perioadei de timp în care este echivalată vechimea în alte profesii juridice cu cea de magistrat, care oricum era în favoarea beneficiarilor legii.
Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție, și ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net.
De notat că până acum CCR își amânase decizia pe această speță de două ori.
Premierul Ilie Bolojan a sugerat că o decizie negativă ar putea duce la plecarea sa din funcție, spunând că Guvernul ar fi lipsit de legitimitate în demersurile pentru alte reforme care să elimine inechități. „Când ai un proiect important care este un jalon, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu alte măsuri”, spunea Bolojan.
De altfel, după decizia CCR, AUR a cerut demisia premierului Ilie Bolojan.