La un an de la implementarea structurii anului școlar pe intervale de cursuri, denumite module, care începând din anul școlar 2022-2023 au înlocuit cele două semestre, Ministerul Educației a solicitat Unității de Cercetare în Educație să facă un studiu care să evalueze reacțiile actorilor educaționali, adică ale elevilor, părinților și profesorilor.
Studiul a fost realizat prin chestionar online, la care au răspuns, între 17 și 31 octombrie 2023, 22.946 de elevi, 37.936 de părinți, 6.840 de profesori și 375 de directori, dintr-un total de 892 de unități de învățământ, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.
„Majoritatea elevilor (61%) preferă organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar. În urma experienței avute, aproximativ 70% dintre elevi doresc ca anul școlar viitor să fie organizat în continuare pe module”, a transmis Ministerul.
Elevii consideră că organizarea anului școlar pe intervale de cursuri are drept beneficii mai buna gestionare a efortului din perioadele de școală (pentru 82% dintre elevi), mai mult timp liber (72%), reducerea presiunii aferente evaluărilor (61%), reducerea stresului legat de obținerea notelor (46%), respectarea ritmului propriu de învățare (60%), mai mult timp pentru aprofundarea anumitor teme sau subiecte de studiu (54%).
Părinții au altă opinie. Jumătate dintre cei care au oferit răspunsuri la chestionare cred că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru copiii lor. În schimb, 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci module, cu medii calculate la final de an, iar 40% au spus că nu pot aprecia care structură este mai potrivită.
În privința profesorilor, 45% susțin actuala organizare a anului școlar, iar un sfert dintre ei cred că este o măsură bună, dar care are nevoie de îmbunătățiri.
„80% dintre profesori consideră că această modificare a structurii școlare a adus beneficii la nivelul evaluării elevilor, în sensul reducerii presiunilor care se resimțeau mai ales în privința încheierii mediilor semestriale. Cea mai mare dificultate resimțită de profesori (62%) se referă la mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza fragmentărilor timpului școlar”, a transmis Ministerul Educației.
De asemenea, 60% dintre directori au asociat structura pe module cu îmbunătățirea stării de bine a elevilor, iar 53% dintre ei au spus că au văzut schimbări pozitive în rândul profesorilor.
În același timp, însă, peste o treime dintre directori constată o scădere a calității practicilor de evaluare, notare și încheiere a mediilor - procentele o indică drept cea mai frecvent menționată schimbare negativă.
Rezultatele preliminare ale studiului: