Sistemul sanitar din România scârţâie din încheieturi, iar factorii implicaţi dau vina cel mai adesea pe subfinanţarea acestuia. De multe ori, însă, nejustificat, căci cheltuielile cresc şi pentru că bolnavii se adresează direct serviciilor de urgenţă, apelând la SMURD şi la Ambulanţă, chiar dacă afecţiunile lor nu sunt deloc grave.

Din acest motiv, Centrul de Cercetări în Medicina de Înaltă Performanţă, Fundaţia pentru Sănătate Bihor şi Primăria Oradea au organizat, în sala mare a municipalităţii, o întâlnire la care au participat peste 100 de reprezentanţi ai spitalelor din judeţ, ai CAS şi DSP, dar şi câţiva medici de familie.

După ce Hadrian Borcea şi Daniela Petrişor au prezentat modul de implicare a serviciilor pe care le conduc - SMURD-UPU al Spitalului Judeţean şi respectiv Serviciul Judeţean de Ambulanţă - în "drumul bolnavului", adică preluarea bolnavilor şi transportarea lor către spitale concomitent cu acordarea primului ajutor şi stabilizării pe durata transportului, managerul Spitalului Municipal, dr. Ovidiu Laurean Pop, a prezentat circuitul bolnavului în secţiile "unice" ale acestei unităţi, adică cele care funcţionează doar aici, precum sunt Pediatria, Pneumologia şi Psihiatria.

Dr. Pop a remarcat că "tot mai des ni se trimit, de pildă la Pediatrie, bolnavi cu amigdalită în regim de urgenţă, pentru că alţii se tem să trateze o afecţiune de acest tip sau să facă investigaţii suplimentare pentru a vedea dacă nu cumva au o altă problemă", precum şi "cazuri de bolnavi cronici, deşi ei sunt de fapt acuţi". Urmarea este că aceşti bolnavi trebuie spitalizaţi la Municipal, iar dacă nu sunt ţinuţi câteva zile, CAS nu decontează serviciile prestate de unitate, ceea ce înseamnă o creştere artificială a costurilor pe care le suportă sistemul sanitar, adică risipă de resurse.

Mai tranşant a fost dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean, care a indicat şi principalii vinovaţi: medicii de familie. "Bolnavii merg direct la spitale pentru că medicii de familie nu îşi fac treaba cum trebuie. În Oradea, de exemplu, Primăria a vândut medicilor de familie cabinetele (n.r. - din fostul Dispensar de Pediatrie) din strada Tudor Vladimirescu la cele mai mici preţuri din ţară, cerând în schimb un singur lucru: să crească gradul de satisfacţie al pacienţilor. Acest lucru nu s-a întâmplat. Poate şi pentru că medicii de familie sunt singurii care nu răspund în faţa nimănui, şi poate ar trebui să răspundă în faţa comunităţilor locale", a spus Carp.

Deşi a încercat să-şi "disculpe" colegii, dr. Monica Vaida, preşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, nu a reuşit să demonstreze contrariul, şi nici măcar să arate că există medici de familie care îşi respectă programul de lucru.

Până la găsirea unui remediu legislativ, care să forţeze medicii de familie să asigure consultaţii şi asistenţa medicală primară, medicii specialişti încearcă să se salveze cum pot, pentru a descuraja afluxul nejustificat de pacienţi.

De pildă, dr. Hadrian Borcea a anunţat că a elaborat un sistem de lucru în SMURD care va accepta bolnavii, dar nu le va mai elibera rezultatele analizelor. "Am început deja să nu mai eliberăm rezultatul analizelor, şi am avut surpriza să primim telefoane de la medici, dar am decis să nu le dăm decât diagnosticele", a spus Borcea, explicând că în acest fel se doreşte descurajarea celor care vin la SMURD doar pentru că aici se fac analize gratuite.

Tot doctorul Borcea a anunţat că în curând, datorită colaborării cu Fundaţia Rompetrol, va fi dat în folosinţă un nou sistem de comunicare între personalul medical al UPU şi "aparţinătorii" bolnavilor, aşa încât aceştia să afle informaţii despre soarta bolnavilor, dar fără a sufoca asistentele cu întrebări care să le ţină de la muncă. "Familiilor sau prietenilor pacienţilor li se va comunica în timp real, la sediul UPU sau acasă, prin internet, informaţii despre ce se întâmplă cu pacienţii. De exemplu, acum e investigat de cardiolog sau de ortoped, etc", a spus şeful SMURD-UPU.