S-au dus vremurile bune. Ce fain era pentru pilele de la Facultatea de Medicină care, neputând să ia un dur examen de rezidențiat, se strecurau în învățământul universitar! Iar de acolo erau integrați în spitale, pe motiv că cine învață pe alții merită să lucreze cot la cot cu aceștia. Așa au ajuns felceri cu diplomă de medici să bântuie pe coridoarele spitalelor, deși, dacă-i puneai să scoată sânge, apelau la lipitori.
De parcă asta nu era de ajuns, nașul sistemului de sănătate național, inubliabilul Florian Bodog, a pus de o lege prin care șefii de secții din spitale, indiferent în jurisdicția cui erau acestea, să fie numiți doar din rândul vajnicilor universitari. Noroc că Ilie Bolojan, ajuns la cârma Guvernului, a avut grijă să repare aberația, speriat de gândul că efortul lui de a clădi un sistem medical sănătos la Oradea s-ar putea duce de râpă.
Acum, însă, a venit momentul adevărului. Spitalul CFR a fost trecut de la Ministerul Transporturilor la Universitate. Pentru o analiză de alcoolemie nu merita să țină în funcțiune ditamai hardughia. De altfel, numai Oradea mai avea spital CFR cu trenuri canci și Spital Militar - trecut acum la Ministerul de Interne - cu toată armata dislocată în interiorul țării.
Abia aștept să văd managementul ca la carte al diriguitorilor de la Facultatea de Medicină. Sper că spitalul va deveni un bastion de cercetare și de aplicare de bune practici, un loc unde rezidenții să poată învăța meserie. Numai că-mi cam piere optimismul când văd că, de atâția ani, în ciuda disponibilității fondurilor europene, managerii n-au reușit să dea o bidinea pe fațada facultății, iar tencuiala stă să pice pe trecători.