Cu un an în urmă nu mai știau cum să intre în grațiile alegătorilor. Apoi, odată aleși, au uitat să revină în mijlocul lor la fel ca în campanie.
BIHOREANUL a analizat activitatea celor 13 deputați și senatori de Bihor după primul an de mandat, constatând diferențe semnificative: unii par preocupați de legiferare, cu preferințe pentru anumite domenii și proiecte adoptate, alții nu dau semne că și-ar fi înțeles noile joburi. Închiși în birouri, aproape toți țin legătura cu alegătorii pe Facebook, fără dialog real.
Cei mai harnici
Pe 1 decembrie 2024, cele mai multe voturi le primea în Bihor PNL, impunând trei deputați care s-au detașat în topul celor mai activi după numărul de inițiative legislative: fostul prefect Dumitru Țiplea, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Călin Gal și fosta senatoare Arina Moș au, laolaltă, 195 inițiative. Potrivit site-ului Camerei, cei trei au semnat, de cele mai multe ori împreună cu colegi din Bihor sau din alte județe, din PNL sau și din alte partide, proiecte simbolice (gen 2025 - Anul Cultural Mihai Eminescu, Ziua Națională a Țării Moților - 10 septembrie, etc.), dar și legi inspirate de actualitatea imediată (pentru prevenirea și combaterea femicidului).
Majoritatea inițiativelor deputaților PNL Bihor au vizat economia, fiscalitatea și administrația, fără a se rezuma, totuși, la aceste teme, cei trei utilizând frecvent și un alt instrument: întrebările și interpelările adresate miniștrilor ori șefilor de instituții, pe teme culese din vizitele „în teritoriu” ori din audiențele cu cetățenii.
Zelos cu „greșeli”
Dumitru Țiplea (foto), membru în Comisia pentru agricultură și în cea pentru administrație, a avut 68 de inițiative, vizând, de pildă, modificarea Legii energiei (facturile consumatorilor vulnerabili să poată fi compensate din surplusul produs de primării din surse regenerabile), a Legii Fondului Funciar (simplificarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor pentru proiecte energetice), a OUG privind guvernanța corporativă (reducerea CA-urilor companiilor de stat), a OUG privind jocurile de noroc (implicarea primăriilor în emiterea licențelor, ridicarea limitei de vârstă a jucătorilor la 21 ani, interzicerea publicității stradale). De asemenea, Țiplea a semnat pentru modificarea Codului Fiscal (scutirea de plata impozitului de 3% la vânzarea imobilelor de către moștenitori și de foștii soți după partaj), a OUG privind circulația pe drumurile publice (și parcările private să aibă locuri pentru persoane cu handicap) ori a Legii Sănătății (extinderea gratuității la vaccinarea anti-HPV).
Țiplea a și dat-o în bară, semnând cu alți 5 colegi din țară pentru modificarea Legii informațiilor de interes public așa încât șefii de instituții să poată stabili date „cu regim special” care să nu fie făcute publice. În urma scandalului, care a dus la retragerea proiectului, s-a scuzat că modificarea era menită, chipurile, să protejeze rezultatele cercetărilor științifice.
Țiplea a avut și 66 de interpelări și întrebări diverse, de la solicitarea adresată Curții de Conturi privind responsabilitatea pentru deficitul bugetar, digitalizarea administrației, creșterea acoperirii vaccinale, situația proiectelor PNRR, electrificarea căii ferate Cluj - Oradea ori reluarea Programului Rabla pentru tractoare.
De la infrastructură la protecția copilului
Pe locul secund, cu 66 de inițiative, Călin Gal a susținut aceleași proiecte, dar și altele, cum ar fi Legea pentru protecția minorilor pe marile platformele online, modificarea OUG privind contractele de vânzare a bunurilor (sancțiuni pentru vânzător dacă refuză schimbarea produselor), a Legii drepturilor persoanelor cu handicap (sancționarea ocupării abuzive a locurilor de parcare dedicate acestora), a Legii privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru activitățile non-profit (finanțările să poată fi acordate și multianual) ori a Legii Poliției Locale (pentru ca agenții de teren să poarte body cams).
Gal a formulat 13 întrebări și interpelări pe teme locale (de pildă stadiul proiectelor din Bihor cu fonduri PNRR), dar și vizând măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul statului ori impactul aplicării impozitului minim pe cifra de afaceri asupra firmelor.
Deputata Arina Moș (foto), cu 61 de inițiative, a propus o lege pentru plata prin Administrația Fondului de Mediu a rețelelor de gaz începute cu fonduri europene și nefinalizate (în Bihor sunt 8 comune în această situație), modificarea Codului Administrativ (simplificarea transferului de terenuri între administrațiile locale și instituțiile centrale), a OG privind normativele de cheltuieli ale instituțiilor (monitorizarea GPS a mașinilor), a OUG privind taxele de timbru judiciar (scutirea de la plata acestora pentru victimele violenței domestice) etc.
Moș a avut 67 de întrebări și interpelări, privind, între altele, abandonul școlar, vaccinarea, siguranța publică, combaterea agresiunilor împotriva femeilor, conformarea la obligația de asigurare a locuințelor.
Educație, retrocedări, sănătate
Veterani cu multe mandate în spate, cei doi deputați UDMR Bihor, Biró Rozália și Szabó Ödön, au avut împreună 96 inițiative legislative, unele cu colegi de partid, altele cu parlamentari și din alte partide.
Membră a Comisiei pentru afaceri externe și a celei pentru antreprenoriat, Biró a semnat pentru modificarea Legii învățământului (manuale gratuite și pentru clasele pregătitoare din școlile confesionale și private), a Fondului Funciar (terenurile aferente caselor construite înainte de 1989 să fie ale proprietarilor acestora), a Protecției copilului (trusou pentru nou-născuți), a Drepturilor pacienților (obligarea medicului curant să programeze pacientul la următoarea consultație/investigație), a Legii privind restituirea imobilelor naționalizate (compensații pentru proprietarii imobilelor demolate) ori a Legii privind normele de conviețuire socială (amendarea comportamentelor agresive față de funcționari). Biró a avut doar 4 întrebări și interpelări, despre antreprenoriatul feminin, educația antreprenorială și aplicarea Legii privind activitățile casnice.
Szabó Ödön (foto) se poate lăuda cu 53 de inițiative, unele similare cu ale colegei, altele pentru modificarea legislației din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale (interzicerea participării angajaților la activități de mercenariat și pază și protecție privată), a celei rutiere (sancționarea nerespectării regulii „fermoarului”), a Legii Învățământului (subvenționarea transportului elevilor din clasele terminale), a OUG privind pajiștile (prorogarea obligativității realizării amenajamentelor pastorale pentru ca fermierii să nu piardă subvențiile), înființarea Programului Căminul Familiei (subvenții garantate de stat la creditele ipotecare) etc.
Szabó a formulat 41 întrebări și interpelări, vizând, de exemplu, reprezentarea minorităților în Institutul Național al Magistraturii, exploatarea resurselor minerale în Bihor, plata compensațiilor în procedurile de retrocedări, sancționarea instigării la ură ori timpul mare de așteptare a trenurilor la frontiere.
Deputată darnică
De anul trecut, PSD Bihor are un singur deputat, fosta primăriță a comunei Căbești, Corina Ene (foto), cu 44 de inițiative. Membră în trei comisii (juridică, pentru administrație și pentru cercetarea abuzurilor și corupției), a semnat pentru declararea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci, dar și pentru modificarea Codului Administrativ (evaluarea în scris a funcționarilor publici), a Codului Rutier (eliminarea probei teoretice pentru candidații care au deja permis de o altă categorie), a Legii Sportului (mai multe primării să poată patrona un club sportiv), a OG privind turismul (definirea conceptului de resort turistic), a Legii protecției civile (Guvernul să despăgubească persoanele rămase fără locuințe), a Codului Fiscal și Legii Sănătății (scutirea de la plata contribuțiilor la CAS a femeilor în concediu pentru îngrijirea copilului) ori a OUG privind circulația pe drumurile publice (restricții pentru șoferii tineri în funcție de puterea mașinilor), a Codului Silvic (pădurarii să poarte body cams).
Corina Ene nu a avut nici o întrebare sau interpelare către miniștri ori alte autorități.
„Suveranist” de import
Tot de anul trecut, bihorenii au și câte un deputat AUR, POT și SOS. Deputatul AUR Mihail Neamțu, bucureștean impus de la vârful partidului, vicepreședinte al comisiei pentru cultură și mass-media și membru în cea pentru politică externă, a bifat 14 proiecte, vizând modificarea Legii CCR (alegerile prezidențiale să fie invalidate doar dacă există „contestații temeinice bazate pe fraude grave dovedite”), modificarea Legii Învățământului (obligativitatea instalării de camere video în școli), a Legii Sportului (minimum 40% dintre sportivii unei echipe să fie români) ori a Codului Fiscal (scutirea angajatorilor de plata impozitelor în limita a 400 euro/angajat).
Neamțu a avut și 6 întrebări și interpelări, privind „vizibilitatea patrimoniului cultural”, promovarea cărții românești ori tezaurul dacic de la Breaza.
„Suveraniști” ai locului
Deputatul POT Cristian Cîmpan, membru în comisia pentru buget, finanțe, bănci și în cea pentru agricultură, numără 55 de inițiative, pentru modificarea Legii Învățământului (introducerea disciplinei Educație pentru nonviolență), a OUG privind gestionarea câinilor (deciziile de eutanasiere să fie publicate pe site-urile primăriilor), a Legii privind activitatea consulară (digitalizarea serviciilor), a Legii executării pedepselor privative de libertate (eliberarea condiționată, doar după achitarea prejudiciilor), înființarea Bursei Naționale Agricole (construirea unor depozite agricole), pentru responsabilitate online în școli (elevii să învețe să identifice fake-urile și instigările la ură).
Cîmpan a inițiat cu colegi din POT, SOS și neafiliați și proiecte aparent de bun-simț, dar neconstituționale din start: modificarea legii privind alegerea deputaților și senatorilor (orice cetățean să poată candida numai în județul unde s-a născut), răspunderea parlamentarilor pentru promisiunile neonorate (înființarea unui Registru Național al Promisiunilor Electorale și amendarea celor care nu s-au ținut de ele, ba chiar interdicția de a mai candida). Cîmpan nu a formulat întrebări și interpelări.
Vlad Andrei Vidra (foto) de la SOS, membru în trei comisii importante - pentru buget, finanțe, bănci, pentru transporturi și infrastructură și pentru tehnologia informațiilor și comunicații -, a semnat 38 inițiative, între care pentru modificarea Legii CCR, a Legii pentru alegerea președintelui, a Legii alegerilor locale (să fie în două tururi), a Legii pentru alegerea europarlamentarilor, a Codului Fiscal (deduceri pentru părinții care au copii la școală), a Codului Penal (înăsprirea pedepselor pentru traficanții de droguri), a Codului rutier (sancționarea nefinalizării la timp a construcțiilor de infrastructură) și altele.
Cei trei deputați suveraniști au semnat toate cele 5 moțiuni de cenzură de până acum împotriva Guvernului Bolojan, precum și moțiuni simple împotriva unor miniștri. Nici nu e de mirare...
SENATORII, LA RALANTI
Inițiative mai puține
Anul trecut, bihorenii au ales 4 senatori, dintre care doi - Ilie Bolojan (PNL) și Cseke Attila (UDMR) - nu au avut activitate parlamentară, deoarece exercită funcții executive, de premier și, respectiv, ministru al Dezvoltării.
Ceilalți doi sunt PNL-istul Gheorghe Bota, fost primar în Rieni, cu 27 de inițiative, despre care site-ul Senatului nu oferă detalii, ci doar denumirile: Legea Majoratului Online, modificarea Codului Administrativ, a Legii privind finanțările nerambursabile din fonduri publice pentru activitățile non-profit, a Învățământului, a Fondului Funciar, a Construcțiilor, a Sănătății, a OG pentru finalizarea amenajărilor hidrotehnice. Bota a avut și 11 întrebări și interpelări, privind criza apei de la Paltinu, insolvențele, disfuncționalitatea sistemelor informatice ale CAS, companiile de stat cu datorii și primăriile care nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii.
Senatorul PSD Aurel Mohan a bifat 17 inițiative, pentru modificarea, de pildă, a OG privind structurile critice, a legilor Învățământului, Sportului, Sănătății, salarizării bugetarilor și a drepturilor pacienților, fără a formula întrebări ori interpelări. Cum se vede, senatorii, mai puțini la număr, au și lucrat mai puțin decât colegii deputați...