Așa cum am mai arătat anul trecut, în octombrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie, extrem de importantă, prin care a stabilit că asiguratorul RCA care nu își respectă obligațiile legale trebuie să fie obligat să plătească penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, adică peste 70% pe an, din suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri.
Arătam, tot atunci, că asiguratorii vor fi obligați să reacționeze mult mai energic la o cerere de despăgubire făcută de o persoană vătămată printr-un accident de circulație, similar cu ce se întâmplă în statele vest-europene.
Motivarea deciziei publicate în Monitorul Oficial în data de 6 decembrie 2023, dată de la care a și devenit obligatorie pentru toate instanțele, confirmă acest raționament și aduce clarificări importante.
În esență, Instanța Supremă ne spune că, în baza legii române și a directivelor europene, orice asigurator RCA are obligația legală ca, în maximum 30 de zile de la data la care o persoană vătămată îi notifică evenimentul asigurat și pretențiile sale, fie să facă o ofertă de plată serioasă, fie să notifice refuzul de plată pe baza unor argumente solide.
Dacă nu răspunde, refuză nejustificat să facă o ofertă sau face o ofertă derizorie, asiguratorul va trebui obligat la penalități de 0,2% pe zi de întârziere din a 31-a zi de la notificare și până la plata despăgubirilor stabilite de instanță.
Potrivit deciziei, oferta de despăgubire trebuie să fie justificată, în sensul că, la stabilirea valorii despăgubirii, asiguratorul trebuie să ţină seama de criteriile prevăzute de lege, iar oferta trebuie să cuprindă elemente concrete. Diminuarea nejustificată a despăgubirii determină curgerea penalităţilor de întârziere.
De asemenea, în ipoteza în care asiguratorul a respins pretenţiile, dar soluţia aleasă şi motivele sunt de ordin formal, în scopul exclusiv de a se produce efectul de amânare a curgerii penalităţilor datorate, această conduită a asiguratorului poate fi apreciată ca o îndeplinire defectuoasă a obligaţiilor, ce va determina incidenţa sancţiunii penalităţilor de întârziere.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte a stabilit că, după sesizarea instanţei de judecată, formularea unei oferte de despăgubire de către asigurator nu mai asigură atingerea finalităţii normelor supuse interpretării, şi anume aceea de soluţionare a pretenţiilor de despăgubire pe cale amiabilă, astfel că, și în acest caz, asiguratorul va fi obligat la penalități.