Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, în Bihor, că noul „Mecanism al apei”, adică reforma făcută în gestionarea veniturilor Apelor Române, va asigura instituției un buget de peste 2,5 miliarde lei în următorii 15 ani, bani care vor putea fi folosiți pentru măsuri anti-secetă, adică baraje, diguri și poldere.
„Un ritm care trebuie păstrat”
Afirmațiile au fost făcute la inaugurarea barajului Leșu, când BIHOREANUL a întrebat-o ce soluții are Ministerul Mediului pentru combaterea secetei, iar Buzoianu a spus că una dintre priorități este creșterea constantă a investițiilor în infrastructura de gospodărire a apelor. În Bihor, peste 30 de localități au restricții în alimentarea cu apă, din pricina secetei.
„Ce am reușit noi să facem anul acesta, să alocăm mult mai mulți bani din bugetul național pe lucrări critice, la baraje, la diguri, la poldere, sunt exact măsurile care au în vedere schimbările climatice și accesul la apă al comunităților. Este un ritm care trebuie să fie păstrat în anii următori, pentru că nu ajunge să ai într-un an 250 de milioane și anul viitor să revenim din nou la 50 sau la 30 de milioane de lei alocați din bugetul național. În paralel, am adoptat anul acesta legea „Mecanismul apei” prin Parlament, care a îndreptat niște nedreptăți ce existau pe mecanismul apei brute și care va aduce peste 2,5 miliarde de lei pentru următorii 15 ani (n.r. în bugetul Apelor Române). Acești bani vor fi folosiți expres ca un fond pentru investiții în baraje, în diguri și poldere”, a declarat oficialul.
Concret, legea actualizează contribuțiile și tarifele plătite de anumite categorii de utilizatori ai apei, inclusiv producătorii de energie hidro. În 2026, contribuția hidrocentralelor este actualizată cu inflația, iar din 2027 contribuțiile, tarifele și penalitățile cresc etapizat, astfel încât până în 2029 majorarea cumulată să ajungă la aproximativ 10% față de nivelul din 2026.
„Trebuie să ținem apa cât mai mult în loc”
Directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, a precizat la rândul său că schimbările climatice obligă autoritățile să regândească modul în care gestionează apa. „Nu vedem altă perspectivă decât să încercăm să ținem apa cât mai mult în loc”, a spus acesta.
Pásztor a explicat că viitoarele amenajări vor trebui să permită păstrarea apei acumulate în timpul iernii și eliberarea ei treptată vara, pentru menținerea debitelor râurilor și alimentarea rezervelor subterane.
„Ce strângem iarna să ținem pe loc, iar vara, cum apucăm, să-i dăm drumul, ca să menținem apa în albie. Asta este viitorul”, a afirmat șeful ABA Crișuri. El a dat exemplul Dunării, fluviu care, în Germania și Austria are 55 de baraje de acumulare, astfel că acum, când cursul de apă a scăzut, cele două țări au rezerve asigurate.