Barajul Leșu, golit în urmă cu 12 ani din cauza infiltrațiilor masive, a fost inaugurat oficial luni, după o reabilitare de 113,18 milioane lei, finanțată prin PNRR.
Este singurul baraj din România modernizat prin acest program și, potrivit autorităților, cel mai avansat tehnologic din țară, dotat cu senzori care îl monitorizează în timp real și cu o scară pentru pești unică în România.
Ceremonia a fost și un prilej pentru oficialii prezenți - miniștrii Tánczos Barna, Diana Buzoianu și Cseke Attila - să-l laude, pe rând, pe directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, considerat principalul „motor” al proiectului.
Singurul finalizat
În ciuda codului galben de caniculă, barajul Leșu a fost inaugurat luni, la prânz, printr-o mică festivitate ținută chiar pe coronamentul construcției, în plin soare. Au luat cuvântul directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, cei trei miniștri invitați, șeful Apelor Române, Sorin Rîndașu-Beuran, și prefectul Bihorului, Marcel Dragoș, iar în jurul lui au stat zeci de oameni, de la reprezentanți ai firmelor care au lucrat la baraj, la angajați ai Apelor Române ori ai altor instituții publice bihorene.
Toți au privit mândri și spre lacul care crește în spatele barajului. Acumularea a ajuns acum la circa 5 milioane de metri cubi, adică 18% din volumul normal de retenție, de 28,3 milioane metri cubi. În urmă cu 12 ani, când a fost golit, avea pierderi de apă de 1.000 de mc pe secundă. „Este singurul proiect care a fost realizat, singurul baraj care a fost realizat prin PNRR”, a subliniat Diana Buzoianu, care a calificat reabilitarea drept una dintre cele mai serioase investiții derulate de Ministerul Mediului prin ABA Crișuri.
Barajul care „spune singur” unde are probleme
Lucrările de modernizare au inclus și digitalizarea barajului Leșu. Pe lângă montarea a circa 12.100 de metri pătrați de geomembrană pentru etanșare, au fost refăcute drenajele, fundația, galeria de golire și echipamentele hidromecanice, iar sistemele electrice, de control și de alarmare au fost modernizate.
Un sistem SCADA adună în timp real informații despre comportarea barajului și permite operarea, controlul și intervenția rapidă dintr-un centru de comandă digital. Senzori cu fibră optică pot identifica și localiza eventualele infiltrații, fiind monitorizate inclusiv volumul și temperatura apei și modul de funcționare a echipamentelor.
Din dispeceratul ABA Crișuri din Oradea, angajații instituției pot vedea în timp real date precum nivelul apei în acumulare, temperatura ei ori posibile pierderi. „Este cel mai avansat baraj la nivel național, din acest punct de vedere. Acest baraj nu va trebui monitorizat constant ca să aflăm unde există probleme. Va spune el singur unde există aceste probleme”, a mai spus ministra Mediului.
Pești la numărătoare
Investiția are și componente destinate biodiversității. Barajul a fost dotat cu o scară de pești (foto jos), în lungime de circa 640 de metri, alcătuită din opt tronsoane dispuse pe o diferență de nivel de peste 60 de metri.
Potrivit ABA Crișuri, este primul baraj din România care dispune de un asemenea sistem, menit să permită deplasarea faunei acvatice și să refacă astfel continuitatea ecologică a cursului de apă. Proiectantul lucrării, Cătălin Popescu, a susținut că instalația se află chiar „în top 5 european”.
Deocamdată, scara de pești nu este funcțională, pentru că nivelul apei în lac trebuie să crească, pentru ca această instalație să se umple de apă. Când însă primul pește va urca pe scară, reprezentanții ABA vor ști, pentru că această construcție, realizată de o firmă din Olanda, are senzori care vor număra peștii ce merg în amonte.
Pe lac au fost amenajate și insule plutitoare cu vegetație, cu o suprafață totală de 150 mp, care contribuie la filtrarea naturală a apei, precum și 240 de metri de bariere pentru deșeurile plutitoare.
„Un biciclist care a evadat din pluton”
Inaugurarea a prilejuit numeroase elogii la adresa șefului ABA Crișuri, Pásztor Sándor, care a rememorat că proiectul a fost la un moment dat foarte aproape să piardă finanțarea și că a fost nevoie inclusiv de intervenții la nivelul Guvernului pentru a fi menținut.
Vicepremierul Tánczos Barna l-a comparat pe Pásztor cu „un biciclist care a evadat din pluton”, spunând că succesul de la Leșu dovedește că și alte proiecte de baraje prevăzute inițial în PNRR ar fi putut fi realizate. „Domnul Pásztor este cel care ne-a bombardat. M-a sunat pe mine când am fost ministru, a sunat-o pe doamna ministră de fiecare dată când a avut nevoie, a apelat la domnul prim-ministru Bolojan ca să nu se taie de pe lista de obiective acest baraj”, a spus Tánczos.
La rândul său, Diana Buzoianu l-a numit pe directorul ABA Crișuri „omul care a mișcat un proiect” în care puțini au crezut inițial, iar Cseke Attila a folosit proverbul „omul sfințește locul”, afirmând că Pásztor „are un merit în plus” pentru atragerea și folosirea banilor europeni și în alte proiecte.
Barajul Leșu este una dintre cele 11 investiții PNRR finalizate de ABA Crișuri, cu o valoare totală de 212,87 milioane lei, fără TVA. Pe lângă Leșu, portofoliul include polderul de la Sălard, renovarea a patru sedii și lucrări la diguri și infrastructură pentru piste de biciclete pe circa 191 de kilometri.
Va răspunde cineva?
Discursurile oficialilor despre succesul de la Leșu a scos și mai tare în evidență eșecul proiectelor similare din restul țării. Întrebată de BIHOREANUL cine va răspunde pentru pierderea finanțărilor, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a spus că fosta conducere a Administrației Naționale „Apele Române” a fost schimbată tocmai după pierderea a peste 300 milioane euro și că verificările nu se opresc aici. „Actualul director general este director general pentru că fosta conducere a fost demisă tocmai în urma pierderii a peste 300 de milioane de euro”, a spus Buzoianu.
Potrivit ministrei, Corpul de Control al Ministerului Mediului verifică acum și responsabilitatea persoanelor care au avut în atribuții gestionarea proiectelor PNRR ratate. „Vom avea o analiză făcută în perioada imediat următoare și vor urma din partea Ministerului Mediului cereri exprese de luare a unor măsuri exact față de persoanele care, punctual, au avut în atribuții să gestioneze aceste proiecte și nu le-au gestionat corect”, a afirmat aceasta.
Buzoianu a anunțat și o schimbare de abordare pentru șefii administrațiilor bazinale: începând din acest an, gradul de realizare a investițiilor va deveni criteriu de performanță, iar din 2027 rezultatele vor putea duce inclusiv la încetarea mandatelor directorilor care cer bani pentru proiecte, dar nu reușesc să-i cheltuiască. „Ai cerut la început de an sute de milioane și după aceea ai venit la final și ai zis: «Ups, am greșit, am glumit cu sutele alea de milioane, pot executa 10 milioane și lăsați-mă director». Lucrul acesta nu se poate”, a spus ministra.