În județul Bihor, tehnica de înșelăciune cunoscută drept „spoofing” a făcut zece victime în ultimele două luni, provocând pagube de peste 200.000 de lei. Alte patru persoane au reușit să evite frauda, însă autoritățile avertizează că fenomenul este în creștere și devine tot mai sofisticat.
Cum funcționează „spoofing-ul”?
Această metodă de fraudă presupune apeluri telefonice efectuate de infractori, care pretind că sunt angajați ai unor bănci sau instituții publice.
Poliția Română avertizează că, folosind aplicații VoIP și numere de telefon care par legitime, infractorii obțin informații personale sensibile de la victime.
În unele cazuri, infractorii susțin că victima a solicitat un împrumut și cer detalii confidențiale. Apelul este redirecționat apoi către o altă persoană, care se recomandă drept reprezentant al Poliției și solicită transferul banilor într-un „cont sigur” pentru „protejarea fondurilor”.
Alte fraude sunt comise sub pretextul „exprimării unui vot online într-un concurs”.
Cazuri recente în Bihor
Poliția Bihor a înregistrat 10 reclamații de înșelăciune prin „spoofing” în ultimele două luni. În șapte dintre cazuri, victimele au transferat sume între 20.000 și 50.000 de lei în conturi controlate de infractori. Alte trei persoane au fost păcălite să trimită între 1.300 și 1.700 de lei pentru a „vota online” într-un concurs fictiv.
„Au fost înregistrate și patru tentative de înșelăciune, însă victimele au refuzat să transfere bani, evitând astfel prejudiciul”, precizează autoritățile.
Toate cazurile sunt investigate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Noua amenințare: „Schema 1800”
În ultima perioadă, o altă metodă de fraudă a început să circule pe WhatsApp, sub numele de „Schema 1800”. Infractorii se prezintă drept prieteni, membri ai familiei sau reprezentanți ai unor instituții și cer un cod primit de victimă prin SMS.
Odată transmis codul, infractorii preiau controlul asupra contului de WhatsApp și îl folosesc pentru a înșela alte persoane.
Poliţiştii le recomandă cetăţenilor ca, pentru protecţia lor, să nu răspundă apelurilor telefonice nesolicitate, care cer informaţii sensibile sau transferuri de bani, să verifice orice informaţie primită inclusiv prin canale oficiale, contactând direct instituţiile implicate, să nu transfere bani în conturi neoficiale sau suspecte, să contacteze imediat autorităţile competente (Poliţie, bănci etc) dacă au orice fel de suspiciuni.