Economiile la bugetul statului sunt necesare, dar nu pe seama celor vulnerabili, consideră parlamentarii de Bihor despre cea mai recentă propunere a Ministerului Educației, să nu mai fie acordate pe perioada vacanțelor bursele sociale, de care beneficiază peste 25.000 elevi din județ.
Întrebați de BIHOREANUL dacă ar accepta ca ei înșiși să nu mai primească indemnizații în vacanțele parlamentare, aleșii resping și această idee, considerând-o populistă și afirmând că muncesc și în vacanțe.
În vacanțe nu
Peste 760.000 elevi din România, din care 25.074 din Bihor, ar fi afectați dacă Guvernul își va însuși o propunere de modificare a HG 732/2025 privind metodologia de acordare a burselor și cuantumul acestora, formulată de Ministerul Educației și pusă în dezbatere publică cu două zile în urmă, conform căreia bursele sociale să nu mai fie acordate și pe perioada vacanțelor școlare.
În prezent, aceste burse, în cuantum de 300 lei/lună, se acordă pe perioada întregului an, inclusiv în vacanța de vară, pentru lunile iulie și august, mai multor categorii de elevi din familii cu venituri mici sau monoparentale, excepție fiind cei care nu au promovat, care sunt simultan corigenți la mai mult de o disciplină și au peste 20 de absențe nemotivate, precum și absolvenții de gimnaziu care nu continuă într-o formă de învățământ eligibilă și cei care repetă anul din alte motive decât medicale.
Potrivit proiectului de modificare a HG 732/2025, singurele categorii de elevi care ar mai primi burse sociale și în vacanțe ar urma să fie cei de clasa a VIII-a în perioada pregătirii și susținerii Evaluării Naționale, până la rezultatele finale, iar cei de clasa a XII-a în perioada primei sesiuni de Bacalaureat. Pentru absolvenții învățământului profesional, bursa socială ar continua până la finalizarea primei sesiuni a examenului de certificare, dacă se prezintă la examen.
Chestionat asupra propunerii Ministerului Educației într-o intervenție la B1 TV, premierul Ilie Bolojan (foto) a afirmat, miercuri, că nu a fost luată nicio decizie, urmând ca acest lucru să se întâmple după încheierea dezbaterii publice, arătând că raționamentul Ministerului a fost că bursa socială „nu este o formă de alocație, ci o formă de a-i susține pe cei care au probleme sociale să meargă la școală”.
„Prostii”, „idei năzdrăvane”
Întrebați de BIHOREANUL dacă ar sprijini sau nu propunerea Ministerului Educației, parlamentarii din județ afirmă, la unison, că resping modificarea sistemului de sprijinire a elevilor vulnerabili așa cum a fost propusă.
„Nu susțin. Prostiile nu trebuie susținute”, a afirmat, lapidar, deputatul UDMR Szabó Ödön.
Colega sa de la PSD, Corina Ene (foto), și-a exprimat dezacordul spunând că „bursa socială este o formă de sprijin pentru copiii care provin din familii vulnerabile și acești copii trebuie susținuți pe tot parcursul anului”, căci „situația lor nu se schimbă în momentul în care începe vacanța și nici nevoile lor nu dispar în lunile în care nu merg la școală”. Potrivit Corinei Ene, „este nevoie de economii la buget, dar ele pot și trebuie făcute din alte părți, nu luând de la cei mai vulnerabili”, aceasta dând ca exemplu reformarea companiilor de stat „care merg în pierdere”.
Potrivit deputatului PSD Cristian Cîmpan, „dacă unii cred că dezavantajele socio-economice, sau grupurile vulnerabile, sau situațiile medicale speciale, iau o vacanță în vacanța elevilor, trăiește într-o altă lume, fără mari și serioase legături cu realitatea românească de azi”.
Un alt deputat din opoziție, Vlad Andrei Vidra (foto), consider că eliminarea burselor sociale pe perioada vacanțelor ar fi o măsură greșită.
„Sumele pe care statul le-ar economisi sunt infime raportat la bugetul României, însă pentru familia unui copil care beneficiază de bursă acești bani pot conta foarte mult. În ce privește protecția socială, România mai are foarte mult de recuperat. Suntem stat membru al UE și consider că trebuie să tindem către standardele europene și atunci când vorbim despre sprijinirea copiilor, a familiilor vulnerabile, despre educație și reducerea sărăciei, nu doar atunci când ni se solicită asumarea unor angajamente și cheltuieli externe, inclusiv în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei”, afirmă Vidra.
Și PNL-iștii, tot contra
Parlamentarii PNL sunt și ei împotriva propunerii Ministerului, cu argumente similare. „Bursele sociale trebuie să își păstreze rolul pentru care au fost create: acela de a sprijini elevii aflați în situații vulnerabile și de a reduce riscul de abandon școlar. Din acest motiv, nu susțin eliminarea acordării burselor sociale pe perioada vacanțelor”, spune senatorul Gheorghe Bota (foto), adăugând că „situația materială a unui elev și nevoile familiei sale nu dispar odată cu încheierea cursurilor sau după susținerea examenelor naționale”.
Deputata Arina Moș subliniază că deocamdată „vorbim despre un proiect aflat în consultare publică, nu despre o decizie definitivă”, fără a-și preciza poziția decât după încheierea consultării.
Colegul său, Călin Gal (foto), membru în Comisia de Buget-Finanțe, afirmă că „bursele sociale trebuie să ajungă la elevii care au cu adevărat nevoie de acest sprijin”, astfel că înainte de luarea unei decizii, trebuie ținut cont de „câteva aspecte concrete”.
Potrivit acestuia, de bursele sociale beneficiază peste 760.000 elevi, adică aproximativ 26,5% din totalul copiilor din învățământul preuniversitar, iar efortul bugetar este de circa 228 milioane lei pentru o singură lună, așadar aproximativ 2,74 miliarde lei anual, echivalentul a 535–540 milioane euro. Prin urmare, spune Gal, „este necesară o rigoare mult mai mare în verificarea dosarelor și a eligibilității, astfel încât sprijinul să ajungă la cei care îndeplinesc cu adevărat criteriile”.
„Trebuie analizate și eliminate eventualele inechități existente în sistem și trebuie avută în vedere și decizia definitivă a Curții de Apel Craiova, care a stabilit că o bursă cu caracter social nu poate fi calculată doar în funcție de zilele de curs și redusă proporțional cu zilele de vacanță dintr-o lună. Din păcate, în draftul proiectului nu se regăsesc aceste informații și încurajez reprezentanții Ministerului să le facă publice. Consider, de asemenea, că acest subiect nu trebuie politizat, discuția trebuie purtată pe baza datelor reale, a argumentelor specialiștilor și a impactului bugetar”, spune Gal.
„O fățărnicie”
Întrebați, de asemenea, dacă senatorii și deputații ar trebui sau nu să beneficieze de indemnizații pe perioada vacanțelor parlamentare, aleșii bihorenilor susțin că acestea sunt justificate și meritate, deoarece muncesc și în afara sesiunilor.
„Nu există vacanță parlamentară! Parlamentarii au activitate în teritoriu, în circumscripții. Fiecare parlamentar are dreptul în fiecare sesiune la 6 zile de concediu, aceasta este vacanța parlamentarului. Dacă în mod populist unii spun altfel e dreptul lor, dar mint! Eu am lucrat in fiecare zi în această sesiune, am avut exact 5 zile de concediu în august”, zice, revoltat, deputatul UDMR Szabó Ödön.
„Trebuie să nu transformăm orice discuție despre cheltuielile statului într-o măsură populistă doar pentru că dă bine public. Vacanța parlamentară nu înseamnă concediul parlamentarului”, afirmă și Corina Ene, de la PSD.
Colegul ei de partid, Cristian Cîmpan (foto), consideră că o propunere de acest fel ar fi o ipocrizie: „Sigur, dă bine la public, dă bine la presă, dar nu e decât o fățărnicie, ce nu merită a fi nici măcar comentată”, afirmă el.
„Prezentă fizic”
Opinii identice a exprimat și Vlad Andrei Vidra, de la SOS, care spune că „vacanța parlamentară nu înseamnă încetarea mandatului, parlamentarii având în această perioadă activitate în circumscripții”.
„Chiar dacă nu există ședințe permanente la București, activitatea continuă în circumscripție, prin întâlniri cu cetățenii și alte responsabilități specifice mandatului, iar parlamentarii pot fi convocați atunci când situația o impune”, spune senatorul PNL Gheorghe Bota, adăugând însă că „se poate discuta despre reducerea acelor cheltuieli care sunt strict legate de prezența și activitatea în București”.
„În cazul indemnizațiilor parlamentarilor este vorba de o plată a muncii, de un salariu plătit pentru activitatea desfășurată. Vacanța parlamentară nu înseamnă încetarea tuturor activităților unui parlamentar, ci că nu mai au loc ședințe la Parlament, adică activitatea se mută din Parlament în circumscripție, unde un parlamentar se întâlnește cu alegătorii și cu aleși locali pentru a afla despre problemele comunităților, astfel încât, ulterior, să inițieze propuneri legislative sau să demareze un control parlamentar la instituții prin întrebări și interpelări”, afirmă și PNL-ista Arina Moș (foto).
Moș a dat ca argument chiar această vacanță parlamentară, „atipică”, cu sesiuni extraordinare: „Personal, am participat la fiecare ședință de plen, am fost prezentă la prezidiu, în calitate de secretar al Camerei Deputaților, și am participat la ședințele Comisiei pentru muncă. Am fost prezentă fizic la ședințe, nu am votat de pe tabletă”.
La mâna Parlamentului
Chiar dacă Executivul, fie și demis, are dreptul să adopte și să modifice Hotărâri de Guvern, și în astfel de spețe tot Parlamentul are ultimul cuvânt.
În cazul în care Guvernul ar modifica HG 732/2025, iar deputații și senatorii nu sunt de acord cu prevederile normativului, aceștia le pot „neutraliza” prin inițiative legislative proprii care, dacă sunt adoptate, devin legi ce anulează prevederile Hotărârii de Guvern.