CEDO a respins plângerea afaceristei Nela Secară, „victimă a DNA” condamnată pentru infracțiuni economice

Prezentată în urmă cu câțiva ani ca victimă a abuzurilor DNA, dar condamnată definitiv într-un dosar al Parchetului Bihor care a inculpat-o pentru delapidare și spălare de bani, Nela Secară a deschis degeaba un proces împotriva României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins o cale extraordinară de atac împotriva hotărârii de condamnare. CEDO i-a respins și ea acțiunea, ca tardivă.

„Eroină” anti-sistem

Cu cinci ani în urmă, Nela Secară era prezentată de Antena 1, de Luju.ro și de avocatul ei, Răzvan Doseanu, ca „victimă a abuzurilor DNA Oradea”, fiindcă ar fi fost „hărțuită” de justiția din România.

Femeia fusese trimisă în judecată de Parchetul Bihor, în urma unei anchete pornite în 2013 de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Bihor, care a strâns probe multiple - documente contabile și fiscale, interceptări, filaje și filmări - ce arătau că, deținând direct și prin mama sa octogenară trei firme ce produceau poșete, folosea un circuit evazionist pentru a le sustrage de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat.

Concret, firmele înregistrau în contabilitate facturi pentru bunuri şi servicii achiziţionate fictiv (de pildă piele, construcții, utilaje) de la alte firme (deţinute de două amice de-ale sale), iar pentru a da o aparenţă legală circuitului comercial ilicit, achita facturile către aceste firme prin transferuri bancare. Ulterior, cele două prietene scoteau banii de la bancomate şi îi înapoiau Nelei Secară, rezultatul fiind, potrivit Finanțelor Bihor, un prejudiciu de  2,31 milioane lei produs bugetului statului prin neplata de taxe și impozite.

Achitată, condamnată

După numeroase tergiversări, în iulie 2020 procesul intentat Nelei Secară și complicelor ei de Parchetul Bihor a fost soluționat la Tribuinalul Bihor cu achitare, judecătoarea Veronica Ioniță, cunoscută prin „întinderea” proceselor și prin atitudinea binevoitoare față de inculpații din cauzele economice, ignorând probele adunate de Poliția Economică și Parchetul Bihor, și reținând în schimb că mărturiile împotriva afaceristei date de foste angajate ar fi fost obținute prin „timorare”.

În apel, în noiembrie 2021 Curtea de Apel Cluj - care a reexaminat probele, declarațiile martorilor și un raport de expertiză - a găsit-o vinovată pe Nela Secară de delapidare și spălare de bani, condamnând-o la 3 ani de închisoare, cu suspendare, reținând ca circumstanță atenuantă în favoarea ei durata mare a procesului.

În ce privește acuzația de evaziune fiscală, judecătorii au decis încetarea procesului penal, deoarece, după mutarea la Cluj a procesului, femeia a achitat statului prejudiciul creat, plus o dobândă de 20%. Practic, în acest fel evazionista a profitat de o lege din 2019 inițiată de deputat PSD Cătălin Rădulescu ce permitea inculpaților pentru evaziune să scape de închisoare dacă restituie prejudiciul și încă o cincime înainte de pronunțarea unei sentințe definitive.

Acțiuni respinse

Nemulțumită de condamnare, Nela Secară a declarat recurs în casație la ÎCCJ, care în iunie 2022 i-a respins ca nefondată acțiunea. La finele aceluiași an, în decembrie, ea a depus o acțiune la CEDO, reclamând că ar fi fost condamnată “de instanța de apel fără administrarea nemijlocită de probe, în special fără reaudierea martorilor, deși fusese achitată în primă instanță pe baza acelorași probe” şi cerând o despăgubire în bani.

Pe 20 februarie anul acesta, CEDO a constatat că cererea lui Secară este inadmisibilă întrucât a fost trimisă tardiv, însă a analizat şi parcursul procesului ei. 

În opinia CEDO, decizia ÎCCJ a fost corectă, căci potrivit legislației din România recursul în casație urmărește „doar să corecteze situații vădite de nelegalitate” atunci când ar exista erori privind competența unei instanțe, aplicarea unei pedepse peste limitele legale, când inculpatul este condamnat pentru fapte care nu sunt sancționate de lege, ceea ce n-a fost cazul în situația sa. CEDO a constatat „că niciunul dintre cazurile în care se poate face recurs în casație nu acoperă capătul de cerere pe care reclamanta l-a formulat în fața Curții”.

Pe de altă parte, CEDO a arătat că, dat fiind faptul că Nela Secară a contestat o condamnare definitivă pronunțată, de fapt, de Curtea de Apel Cluj în noiembrie 2021 și ÎCCJ nu avea niciun motiv legal să-i admită calea de atac extraordinară, ea a atacat, de fapt, soluția instanței de la Cluj, iar acțiunea la CEDO a fost depusă cu mai mult de 6 luni după adoptarea acestei, așadar tardiv. „Prezenta cerere a fost introdusă la data de 2 decembrie 2022, adică după data de împlinire a termenului de 6 luni. Astfel, rezultă că cererea este inadmisibilă pentru nerespectarea termenului de 6 luni și că trebuie respinsă”, arată decizia CEDO.

Evazionistă anti-DNA

Nela Secară a fost folosită de diverse medii care au realizat adevărate rechizitorii la adresa DNA în urmă cu 5 ani. „Destine distruse la comanda DNA Oradea", „Mărturii cutremurătoare, hăituită de procurori din răzbunare. Victime ale procurorilor DNA au fost nu doar magistraţi, ci şi oameni obişnuiţi!", titrau site-uri precum luju.ro ori dcnews.ro, după ce în ianuarie 2021 Antena 3 a difuzat un "interviu sfâşietor" cu Nela Secară.

În respectivul interviu, femeia susținea că ar fi fost hărțuită de procurorul Cristian Ardelean, care înainte de a lucra la DNA Oradea fusese procuror la Parchetul Bihor, și „protagonist” în acea vreme al unei înregistrări audio făcute publice de avocatul ei, Răzvan Doseanu, cum că procurorii DNA ar fi pregătit dosare judecătorilor care achitau inculpați pentru corupție.

Potrivit Nelei Secară, procurorul Ardelean ar fi reținut-o abuziv pentru evaziune fiscală pe ea și pe soțul ei, obținând apoi arestarea ei pe baza unor mărturii forțate, dar că „ținta” reală nu ar fi fost ea, ci prietene judecătoare (cu una dintre ele făcându-și și vacanțe). Afacerista susținea că anchetatorul ar fi dorit de fapt să-i smulgă mărturii incriminatoare împotriva unor judecătoare suspectate de corupție.

Fostă prostituată și hoață

În aprilie 2019, BIHOREANUL dezvăluia că Nela Secară este o clientă veche a justiției, femeia fiind condamnată şi în tumultoasa tinereţe. Concret, în 1987, Judecătoria Oradea, iar apoi şi Tribunalul Bihor au trimis-o la închisoare pentru 1 an şi 10 luni, pentru complicitate la furt calificat şi deţinere ilegală de valută, în urma unei escapade tipice prostituatelor vremii.

Potrivit actului de condamnare, în seara de 29 decembrie 1986, Nela şi trei prietene au fost duse de un bărbat pe Şoseaua Borşului, chipurile "pentru a-şi cumpăra ţigări de la cetăţeni străini". În apropiere de sediul Romtrans, „fetele" au urcat în cabina unui TIR italian, unde au stat "aproximativ 2 ore", până când tovarăşul lor "s-a plictisit", luându-le în maşină şi pornind spre oraş.

Pe drum, însă, Nela a avut ideea să se întoarcă pentru a-l "tapa" pe italian, adică să-i "fure portmoneul". Reveniţi la TIR, ea şi încă o amică s-au urcat din nou în cabină, înţelegându-se cu celelalte ca "după 20-30 minute să bată în cabină şi să strige că vine Miliţia, timp în care inculpatele, profitând de panică, să fure portmoneul". Ceea ce au şi făcut: Nela a jucat rolul momelii care "se săruta" cu italianul, iar colega a şterpelit portofelul de pe bord. La final au împărţit prada: 238 dolari, 250.000 lire italiene, 15 dinari iugoslavi şi 20 franci francezi.