Liderii şi profesioniştii îşi dau măsura competenţei mai ales în crize, iar în Oradea, în ciuda neîncrederii în sistemul administrativ şi sanitar românesc, aceştia există şi îşi fac datoria.
BIHOREANUL vă prezintă pregătirile autorităţilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirus şi limitarea consecinţelor acestora, începute din februarie şi parţial finalizate săptămâna trecută, când Spitalul Municipal a fost radical reorganizat, pentru a se ocupa exclusiv de pacienţii cu COVID-19.
Pregătiri din februarie
Judeţ de graniţă, Bihorul este al treilea cel mai expus la riscul îmbolnăvirilor, după Bucureşti-Ilfov şi Arad, iar autorităţile au înţeles-o încă din ianuarie, când epidemia din China devenea pandemie, lovind Italia.
Potrivit surselor BIHOREANULUI, Spitalul Municipal din Oradea a început să se aprovizioneze cu echipamente de protecţie şi biocide din primele zile ale lunii februarie, când cererea mondială deja crescuse. „Atunci am cumpărat câteva sute de seturi de materiale de protecţie. În ritmul de acum, ne ajung pentru două săptămâni şi achiziţionăm în continuare”, spune o sursă, referindu-se la echipamente de categoria a treia (măşti cu filtru, mănuşi, combinezoane şi ochelari).
După un prim flux de turişti reveniţi în prima fază a răspândirii coronavirusului din Italia, când era o singură „zonă roşie”, autorităţile din Bihor s-au aşteptat la valuri de repatriaţi din rândul celor stabiliţi acolo, ceea ce s-a şi întâmplat până săptămâna trecută.
Măsuri în avans
Primele măsuri radicale au fost luate înainte chiar ca preşedintele Klaus Iohannis să decreteze starea de urgenţă. Pe 15 martie, duminică, prefectul Dumitru Ţiplea a pregătit un ordin comunicat public doar luni, printr-un mesaj video, numindu-l pe managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, coordonator unic al tuturor spitalelor din Bihor, „pentru a gestiona unitar şi eficient resursele”. În acel weekend au fost verificate toate persoanele aflate în izolare, controlate până atunci doar prin sondaj, cele negăsite acasă fiind amendate cu 10.000 lei.
Tot duminică, la camerele de gardă ale spitalelor Municipal şi Judeţean, din dispoziţia şefului UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea, au fost instituite reguli severe. Triajul s-a făcut în exterior, pacienţii fiind scanaţi cu termometre contactless, iar aparţinătorii nu au mai fost lăsaţi să intre. Toţi au semnat chestionare pe proprie răspundere, raportând dacă au călătorit, dacă au fost în contact cu persoane infectate/suspecte şi dacă au simptome (febră, dificultate în respiraţie şi înghiţire, dureri musculare, tuse). Miercuri, procedura a fost generalizată inclusiv în sistemul sanitar privat. În plus, au fost realizate circuite scurte pentru eventualitatea în care s-ar fi prezentat persoane infectate/suspecte, fiind amenajată câte o încăpere pentru fiecare categorie.
Bolnavii, din carantină
Până sâmbătă, în Bihor au fost confirmate cinci persoane cu COVID-19. Prima a fost o orădeancă (49 ani) venită din Italia pe 10 martie prin Borş, unde a mințit, spunând că venea din Ungaria. S-a autoizolat la domiciliu, dar după două zile, când o tovarăşă de călătorie din Cluj a fost confirmată cu coronavirus, femeia, deşi asimptomatică, a anunţat DSP şi a spus adevărul. A fost internată la Boli Infecţioase, pe 14 martie fiind confirmată şi ea cu COVID-19.
După o săptămână, vinerea trecută, testarea făcută soţului şi celor doi copii a indicat că femeia nu şi-a infectat familia. BIHOREANUL i-a aflat povestea: orădeanca lucra la un hotel, unde şi locuia, la fel ca alte trei persoane cu care venise (din Cluj şi Caraş Severin), închis după depistarea unui turist german infectat. Rămaşi fără adăpost, românii au fost nevoiţi să revină acasă.
Ulterior, pe 18 martie, a fost confirmată o altă bihoreancă (53 ani), venită tot din Italia pe 12 martie, iar vinerea trecută încă trei cazuri: un bărbat (52 ani) şi o femeie (22 ani) întorşi pe 13 martie şi un bărbat (40 ani) ajuns în 14 martie. Nici unul n-a putut răspândi virusul în comunitate, deoarece toţi se aflau în carantină într-un hotel din apropierea Oradiei.
Valul de „stranieri” a trecut
Ameninţarea s-a întins totuşi rapid. Lunea trecută, în Bihor era un singur caz confirmat, iar la Infecţioase erau internate 19 persoane suspecte, dar vineri s-a ajuns la 34. Luni erau în autoizolare 297 persoane, sâmbătă 2.104. Celor domiciliaţi în Oradea şi fără rude care să-i ajute, Direcţia de Asistenţă Socială Oradea le distribuie pachete cu alimente.
Singurul număr rămas constant a fost al persoanelor în carantină: 73 luni, 74 vineri. Explicaţia? Deşi prin Borş au mai intrat duminică noapte 1.780 persoane, iar luni noapte alte aproape 700, blocate până atunci la frontiera Austriei cu Ungaria, grosul „stranierilor” a fost escortat spre judeţele de domiciliu.
„Estimăm că nu vom mai avea alte valuri care să revină prin Borş. Guvernul a pregătit repatrierea celor din Italia cu avionul, prin Bucureşti”, spune un oficial din CJSU Bihor.
Municipalul, prima redută
În timp ce oamenii goleau magazine şi farmacii, autorităţile au luat măsuri excepţionale în spitale. Cea mai importantă e că toţi pacienţii internaţi până acum la Infecţioase în staţionarul vechi (vizavi de Crişul) vor fi mutaţi în clădirea din Rogerius a Spitalului Municipal, golită de miercuri pentru a trata numai bolnavi cu COVID-19. Până sâmbătă au fost evacuate trei etaje.
CPU (cu tot cu Stomatologia), toate secţiile de Pediatrie (Ortopedie, Chirurgie, Neuro-Psihiatrie Infantilă, Interne), cele de Interne şi Chirurgie adulţi, Reumatologia, Recuperarea şi Endocrinologia se mută fie la Spitalul Judeţean, fie la spitalul de Neuropsihiatrie de pe strada Pasteur, iar în Rogerius sunt păstrate Pneumologia, Nefrologia şi Cardiologia, pentru bolnavii cu coronavirus cu afecţiuni cronice pulmonare, renale şi cardiace.
Tot ca suport pentru Municipal a fost inclusă şi Clinica Maria, deţinută de patronul orădean al Digi-RDS. „Dl Zoltan Teszari s-a oferit să închidă clinica joi, ca să ne asigure serviciile de imagistică pentru bolnavii cu COVID-19 care au şi alte afecţiuni. Ajutorul e esenţial, pentru că CT-ul nostru este în Centrul Oncologic, iar aşa evităm periclitarea bolnavilor de acolo”, spune o sursă medicală.
Extindere ATI
Pe lângă rezerva Municipalului, suficientă pentru 2 săptămâni, au fost comandate noi cantităţi de echipamente de protecţie, unele urmând să ajungă chiar lunea aceasta. Numărul paturilor ATI a crescut de la 15 la 25, săptămâna trecută fiind instalate încă 10 aduse printr-un proiect european lansat în 2018. Toate au ventilatoare şi monitoare, iar la nevoie vor fi mobilizate şi cele 30 paturi ATI de la Judeţean, unde se pregăteşte extinderea ATI cu încă 10 paturi.
„Acum ne bazăm pe 55 de paturi, dar într-o săptămână avem 70”, explică un medic. Din experienţa Chinei şi Italiei, aproximativ o zecime din bolnavi pot avea nevoie de asistarea respiratorie, iar în Bihor se prognozează 100-200 de îmbolnăviri în următoarele 10-14 zile.
Secţiile de Infecţioase sunt extinse de la 80 la peste 200 paturi, medicii şi asistentele primesc o majorare de la 50% la 85% a sporurilor de risc, iar pe lângă cei 8 medici infecţionişti de aici, la Oradea au fost aduşi şi cei doi din Beiuş. Spitalele Judeţean, Militar şi cele orăşeneşti din judeţ au fost pregătite să preia pacienţi cu afecţiuni non-infecţioase.
Urmează testarea
Municipalitatea a iniţiat şi alte măsuri, pentru testarea pe scară largă. Se cumpără termometre contactless, testate joi la intrarea în Primărie, şi urmează să fie răspândite la intrarea în magazine, la urcarea în vehiculele OTL, la accesul în firme. „Cei cu temperatură vor fi îndemnaţi - ulterior poate obligaţi - să facă un consult, iar apoi suspecţii vor fi testaţi prioritar”, spune o sursă a BIHOREANULUI. La UPU, săptămâna aceasta va fi instalată şi o „poartă termică” pentru verificarea automată a angajaţilor şi pacienţilor.
În paralel, cu sprijinul unor companii din Parcul Industrial, Primăria a lansat comenzi pentru achiziţionarea aparaturii de testare PCR (Polymerase Chain Reaction - prin biologie moleculară genetică, cea mai nouă şi sigură metodă pentru depistarea infecțiilor cu coronavirus). „Ca Bihorul nu s-a mişcat nimeni până acum, dar nu putem face publice detalii în faza asta”, asigură un oficial din sistemul sanitar local.
Vor veni, însă, cu siguranţă, şi vremurile când ele vor putea fi cunoscute. Până atunci, comportați-vă responsabil și faceţi ce spun autorităţile: staţi în case!
SOLIDARITATE
Firmele, pentru orădeni
Mai multe companii din Oradea cu capital străin şi locale au oferit deja sprijin spitalelor din oraş. Vineri, Communications Media, care activează în domeniul publicităţii, şi Madrugada, producător de termopane, au anunţat că au achitat prin Fundaţia Comunitară Oradea banii pentru o staţie de monitorizare a funcţiilor vitale care să deservească 10 pacienţi în regim ATI, decizia fiind luată după o consultare cu managerul Spitalului Municipal, Maria Silaghi. Cel mai probabil, aparatura urmează să ajungă în două săptămâni.
Din donaţiile a 300 de orădeni, aceeaşi fundaţie a contractat şi un videolaringoscop, pentru investigarea infecţiilor căilor respiratorii. De asemenea, Asociaţia Italiani in Bihor a anunţat sâmbătă o donaţie pentru un echipament de monitorizare, dar şi continuarea strângerii de fonduri pentru spitalele din Oradea. Alte companii din Parcul Industrial şi investitori orădeni care nu doresc să le fie declinată identitatea sprijină Primăria pentru achiziţionarea aparaturii de testare PCR şi a unor noi paturi ATI.
LA EXTREME
Exces de zel....
Săptămâna trecută, în Oradea au fost remarcate şi două exemple de neurmat în efortul anti-corona. Pe Facebook, un medic a anunţat: „Colegii de la secţiile de Boli Infecţioase facem un apel umanitar către persoanele dispuse de a ajuta în sponsorizarea secţiilor cu materiale de protecţie gradul 3, corespunzător pandemiei COVID-19”, ceea ce a determinat sute de orădeni să suspecteze că spitalul nu are materialele necesare. În mai puţin de o oră, medicul a şters postarea. „Colegul nostru a fost bine intenţionat, a încercat să mobilizeze comunitatea, dar nu şi-a dat seama că oamenii nu pot cumpăra de la ABC sau supermarket asemenea materiale. Le putem achiziţiona doar organizat”, a explicat o sursă medicală, asigurând că materialele de protecţie pentru personal există, dar sunt folosite cu responsabilitate, pentru ca stocurile să nu fie epuizate înainte de suplimentarea lor.
... dar şi incapacitate
Pe de altă parte, tot după o postare pe Facebook, aparţinând deputatului Silviu Dehelean, s-a aflat că DSP Bihor trimite medicii de familie să consulte la domiciliu persoane suspecte fără să le fi asigurat echipamente de protecţie, dar şi că „rechiziționează din spitale echipamente de protecție și dezinfectanți”. La cererea BIHOREANULUI, purtătorul de cuvânt al DSP, dr Dorel Ţîrţ, a respins categoric ideea de a „confisca” materiale din spitale, dar a admis, indirect, că instituţia nu a sprijinit medicii de familie şi centrele de permanenţă cu materiale sanitare. „DSP poate achiziționa şi dota cu echipamente de protecție numai personalul propriu care desfășoară activități de prevenire a COVID-19. Centrele de permanență ale medicilor de familie au previzionate fonduri pentru achiziționare de medicamente şi materiale sanitare, fiind finanțate de către CAS județeană”, a comunicat reprezentantul DSP. Altfel spus, să se descurce singuri...
Citeşte pe această temă şi articolele: