Faimoasă după ce avocatul său, Răzvan Doseanu, postul Antena 3 şi site-ul luju.ro au prezentat-o drept victimă a DNA Oradea, care nu a cercetat-o niciodată, afacerista orădeancă Nela Secară a fost achitată săptămâna trecută de un complet al Tribunalului Bihor, care o judeca pentru fraudă fiscală. Femeia a rămas, însă, fără banii pe care una dintre firmele sale i-a achitat ANAF în contul prejudiciului adus bugetului de stat.

Îndoiala, în favoarea inculpatei

Verdictul de achitare a Nelei Secară a fost pronunţat pe data de 9 iulie de către un complet al Tribunalului Bihor condus de judecătoarea Veronica Ioniţă, aceeaşi care judecă şi dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, inculpat pentru corupţie.

Potrivit minutei disponibile pe portalul instanţelor de judecată, Secară a fost achitată pentru toate capetele de acuzare – evaziune fiscală, spălare a banilor, delapidare, plus câte două infracţiuni de complicitate la evaziune fiscală respectiv spălare a banilor şi o faptă de complicitate la delapidare - în toate cazurile, instanţa invocând ca bază articolul 396, aliniatul 5, raportat la articolul 16, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, conform căruia fapta nu există. 

Odată cu Nela Secară, au fost achitate şi câteva colaboratoare care au fost trimise în judecată, în acelaşi dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, şi anume Ana Bora (fostă Dobre) şi Anna Maria Bianca Popovici (fostă Vakar), dar şi firmele prin care, potrivit procurorilor, Nela Secară a fentat plata obligaţiilor către bugetul de stat – Ştiumbac SRL, Forklift SRL, Deirofashion SRL (fostă Arpel SRL şi fostă Deirobags Diffusion SRL).

„Victimă” DNA

Nela Secară şi-a câştigat notorietatea publică în ultimii ani, când avocatul său, Răzvan Doseanu, postul Antena 3 şi site-ul luju.ro au prezentat-o drept o victimă a DNA Oradea, cu toate că ea nu a fost niciodată cercetată de DNA.

În realitate, la DNA Oradea a lucrat unul dintre cei trei procurori care la data săvârşirii faptelor ce i-au fost imputate a activat la Parchetul Bihor, şi anume Cristian Ardelean, care, însă, nu a fost singurul anchetator în dosar.

Arestată de judecători

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris, în 2012, când avea o fabrică de poşete, Nela Secară şi soţul său, Coriolan Secară, au fost reţinuţi şi apoi arestaţi prin hotărâri ale Tribunalului Bihor şi Curţii de Apel Oradea, pentru că în iunie 2004 au înscenat o tâlhărie asupra propriei firme, Artpel SRL, ulterior fiind ambii eliberaţi din arest, după plata unei garanţii de 150.000 lei.

În total, femeia a petrecut în arest 52 zile, timp în care, a acuzat ea în interviuri acordate Antenei 3 şi site-ului luju.ro, „toată lumea, Parchet, procuror, poliţişti”, i-ar fi cerut să scrie denunţuri împotriva unor magistraţi bănuiţi de corupţie cu care era prietenă. Pentru că ar fi refuzat, anchetatorii ar fi persecutat-o.

Evaziune prin interpuşi

Dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani a fost instrumentat de Parchetul Bihor la sesizarea Poliţiei Economice, care a efectuat inclusiv interceptări, filaje şi filmări conform cărora la începutul anilor 2010 Nela Secară a conceput şi pus în aplicare un circuit evazionist pentru a sustrage de la plata impozitelor şi TVA trei firme pe care le controla - Deirofashion SRL, ArtPel SRL şi Forklift SRL.

La ArtPel, Secară era unic asociat şi administrator, la Deirofashion a pus-o patroană în acte pe propria mamă, Maria Bârsan, o bătrână din Şuncuiuş, iar administrator - pe îngrijitoarea acesteia, în timp ce la Forklift a trecut-o unic asociat tot pe propria mamă, iar administratoare pe propria secretară de la ArtPel.

Facturi pentru servicii fictive

Conform rechizitoriului, pentru a scăpa de plata unor taxe şi impozite, firmele Nelei Secară înregistrau în contabilitate facturi pentru bunuri şi servicii achiziţionate fictiv (de pildă piele şi lucrări de construcţii) de la Ştiumbac SRL şi Danialex SRL, deţinute de prietene de-ale sale.

Pentru a da o aparenţă legală circuitului comercial ilicit, Secară achita facturile prin transferuri bancare, dar ulterior Anna Maria Popovici (fostă Vakar), pe care o pusese administrator la Ştiumbac SRL, scotea banii în numerar de la bancomate şi în final îi preda patroanei.

Prejudiciul produs bugetului statului într-un singur an, a stabilit o expertiză a Direcţiei Finanţelor Publice, a ajuns la 689.035 lei, din care SC Artpel SRL a plătit o garanţie către ANAF, în contul prejudiciului, o sumă de peste 162.000 lei, în legătură cu care completul de judecată al Tribunalului Bihor a decis să-i refuze restituirea.

Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată atât de către inculpate, cât şi de către Parchet, la Curtea de Apel Oradea.