Adrian Şimon, coordonatorul Clubului Oradea al Asociaţiei Pro Democraţia, a prezentat miercuri concluziile unei cercetări sociologice în cadrul căreia, din octombrie 2010 până la începutul lunii martie a acestui an, au răspuns unui chestionar privind politica membrii celor patru partide parlamentare care deţin demnităţi publice în administraţiile publice locale (consilieri locali şi judeţeni, primari şi viceprimari), dar şi în Parlamentul României (deputaţi şi senatori).
Chestionarul aplicat politicienilor a conţinut şapte întrebări prin care s-a urmărit depistarea felului în care se percep aceştia, felul în care îşi percep propriile partide precum şi pe celelalte, modul în care relaţionează cu alegătorii şi cu presa, precum şi viziunea asupra unor instituţii şi probleme sociale. "De la UDMR am obţinut 83 de răspunsuri, de la PNL - 64, de la PDL - 59, iar de la PSD - 43 de răspunsuri", a precizat Şimon.
PDL, probleme de identitate
Prima întrebare pusă politicienilor de Pro Democraţia a vizat autopoziţionarea lor în funcţie de stânga-dreapta eşichierului, rezultatul fiind că PDL şi PNL se văd a fi la centru-dreapta în aproximativ aceeaşi măsură (note de 8,4 şi respectiv 8,5 dintr-un total de 10 puncte posibile).
Nu la fel de clare sunt lucrurile în ce priveşte definirea valorilor politice de care reprezentanţii partidelor din Bihor se simt ataşaţi: din răspunsurile date, membrii PNL se consideră ataşaţi liberalismului cu o medie de 7,4 puncte din 10, în timp ce membrii PSD se consideră cu o medie de 7,7 social-democraţi, iar cei ai UDMR creştin-democraţi.
În schimb, reprezentanţii PDL se consideră în proporţie de 40% creştin-democraţi, 10% spun că sunt liberali, 12% afirmă că sunt social-democraţi, iar 2% naţionalişti. "La fel de interesant în ce priveşte PDL este că 11% nu ştiu ce se consideră, nu vor sau nu pot să se identifice cu niciuna din valorile politice existente", a comentat preşedintele Pro Democraţia Oradea, Adrian Şimon.
"Populişti" şi "autişti"
În ce priveşte factorii determinanţi ai acţiunilor politicienilor bihoreni, din studiu a reieşit că UDMR se bazează cel mai mult pe interesele comunităţilor locale şi cel mai puţin pe dorinţa liderilor de partid, în timp ce la polul opus se află PDL, pentru care primează cel mai mult dorinţa liderilor de la Bucureşti şi cel mai puţin ceea ce spune opinia publică şi presa.
O altă întrebare a vizat conflictele sociale pe care politicienii bihoreni le consideră de cea mai mare importanţă, reprezentanţii UDMR răspunzând că în opinia lor cel mai important conflict din societatea românească e clivajul dintre sat şi oraş, în timp ce PDL-iştii au apreciat că cel mai important conflict este cel dintre preşedinte şi "mogulii" de presă.
Un aspect interesant a reieşit din răspunsul la întrebarea privind importanţa rezolvării unor probleme, criminalitatea fiind pe primul loc pentru reprezentanţii tuturor celor patru partide, dar UDMR s-a remarcat şi aici prin faptul că foarte mulţi dintre reprezentanţii săi consideră la fel de importantă şi creşterea controlului statului asupra băncilor, aşa cum se întâmplă în Ungaria.
Reformişti şi mai puţin
La întrebările despre cum ar face ei reforma instituţiilor, politicienii bihoreni au părerile complet împărţite. PNL-iştii şi UDMR-iştii ar desfiinţa Instituţia Prefectului în cea mai mare măsură (cam jumătate dintre cei care au răspuns chestionarului), în timp ce PSD şi PDL vor păstrarea acestei instituţii de control a Guvernului din judeţe (circa 87% dintre PDL-işti şi 73% dintre PSD-işti).
În ce priveşte sistemul electoral, jumătate dintre reprezentanţii PSD vor o combinaţie între sistemul uninominal şi cel pe bază de liste, două treimi dintre membrii PDL vor să rămână actualul sistem uninominal, UDMR se pronunţă pentru sistemul mixt la alegerile parlamentare şi sistemul uninominal la alegerile locale, în timp ce liberalii au păreri împărţite, cam o treime pronunţându-se pentru fiecare din cele trei variante.
Variante de alianţe
Cercetarea sociologică a Pro Democraţia Oradea a vizat şi aflarea modului în care politicienii bihoreni se consideră mai apropiaţi sau mai reticenţi faţă de alte partide.
Conform răspunsurilor la chestionare, cei mai mulţi dintre reprezentanţii UDMR se consideră mai apropiaţi de PNL şi apoi de PSD, PDL-iştii se văd apropiaţi de PNL şi se dovedesc reticenţi faţă de PSD, iar liberalii şi social-democraţii se consideră apropiaţi încă dinainte de înfiinţarea USL - a remarcat Adrian Şimon.
În ce priveşte apropierea de liderii altor partide, Crin Antonescu a întrunit cele mai multe opţiuni din partea membrilor PDL, PSD şi UDMR, în timp ce liberalii "îl acceptă într-o măsură mult mai mică pe Victor Ponta. La Traian Băsescu şi Emil Boc au aderat cel mai mult membrii UDMR.
"Am făcut aceste studiu nu pentru că l-ar fi comandat cineva, ci pentru a descoperi felul în care se văd politicienii din Bihor pe ei înşişi şi unii pe alţii. Ideea nu a fost să vedem cine cu cine sau cine contra cui, ci de a şti cum se racordează fiecare la anumite valori", a explicat Şimon. Preşedintele Pro Democraţia Oradea a mai spus că a trimis rezultatul cercetării şi liderilor de partide din Bihor, care îl pot folosi pentru eventualele strategii şi acţiuni politice de viitor.