Molozul din dărâmături a fost demult evacuat, tranşeele acoperite, aleile pietruite, iar arcadele intrărilor principale străjuite cu armuri de cavaleri proptiţi în sabie. După 10 ani de lucrări, fortificaţia orădeană se pregăteşte acum de o altă invazie, a vizitatorilor.

"Cetatea trebuie să devină un magnet pentru turiştii care vizitează Oradea şi o atracţie pentru orădeni", spune noul director al Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune (APTOR), Alina Toie.

Ieşirea din ruină 

Folosită de comunişti, pe rând, ca lagăr de tranzit, unitate militară, sediu al Poliţiei Rutiere şi al Arhivelor Naţionale, Cetatea Oradea a fost renovată pe tronsoane. Prima etapă de reabilitare, demarată după 2010 cu fonduri europene, a urmărit refacerea a 8 corpuri de clădire în care s-a amenajat muzeul Cetăţii şi lapidarium-ul cu artefacte descoperite aici, muzeul Pâinii, un restaurant şi strada Breslelor, cu artizani de epocă.

A doua etapă, din 2013, a vizat 4 corpuri de clădire, cu Casa Căsătoriilor, galeria de artă şi "Asylum Artorum", un hotel pentru artiştii şi specialiştii care susţin spectacole ori prelegeri.

Etapa a treia, încă în derulare, are ca scop reabilitarea bastioanelor Ciunt şi Bethlen, a curtinelor şi drumurilor de rond care le deservesc. "Lucrările se vor termina anul acesta. Apoi vom mai avea de refăcut bastioanele Aurit, Roşu şi Crăişorul, curtinele dintre ele, contraescarpa, şanţul Cetăţii şi parcul dinspre strada Griviţei", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto). Dar ce era mai importat s-a cam făcut...

50.000 de vizitatori pe an... 

Nimeni nu ştie, în prezent, câţi vizitatori intră anual în Cetate. Singura cifră certă este cea a vizitatorilor Muzeului Cetăţii şi Oraşului, azi secţie a Muzeului Ţării Crişurilor, care începând din 2018 a administrat întreaga fortificaţie. "Înainte de declanşarea pandemiei aveam cam 50.000 de plătitori de bilete pe an", spune şeful secţiei, Ionuţ Ciorba (foto).

Potrivit acestuia, majoritatea vizitatorilor sunt elevi, studenţi şi turişti din ţară. Cei mai mulţi străini vin din Ungaria, dată fiind simbolistica fortificaţiei, care a adăpostit mormintele a 7 regi şi regine ale regatului ungar, începând cu fondatorul oraşului, Sfântul Ladislau I. Dar vin şi curioşi din Franţa, Italia sau Germania. 

Vârful intrărilor se înregistrează în perioada iulie - august, iar cea mai aglomerată zi este sâmbăta. Dincolo de istoria şi legendele locului, vizitatorii caută ineditul. "Pentru ca muzeul să fie atractiv, trebuie să aibă cât mai multe expoziţii interactive, unde vizitatorul să fie în mijlocul istoriei, să audă sunetele epocii şi să poată atinge piesele expuse. Nu vine nimeni să citească o etichetă sub un exponat", spune Ciorba.

Istoria de lângă noi

Dincolo de turul "obligatoriu" al fortificaţiei, în care vizitatorii pot vedea rămăşiţele primei catedrale ori Sala cu grifoni decorată cu fiinţe mitice, animale şi plante exotice, prin care principii îşi etalau puterea şi bogăţia, atracţia principală o constituie expoziţiile interactive. Conducerea muzeului a amenajat, de pildă, în beciul palatului princiar, o expoziţie a invenţiilor lui Leonardo da Vinci, ce prezintă modul în care oamenii Renaşterii foloseau energia dată de apă, aer şi foc.

"Exponatele, dotate cu senzori de prezenţă, pornesc când se apropie cineva", zice şeful secţiei. Dacă uruitul făcut de ridicarea unei porţi de cetate ori clipocitul apei care învârte o roată de moară sunt relaxante, un vizitator nepregătit poate fi luat prin surprindere de tunetul unei şarje de artilerie ori de bubuitul metalic provocat de un cavaler care salută lovindu-şi sabia de armură. "O tânără care stătea cu spatele la un exponat a şi ţipat", povesteşte Ciorba. 

Expoziţii instagramabile 

Şi surprizele continuă. La expoziţia dedicată regelui Matia Corvin, vizitatorii veniţi la curte îşi pot face poze în ipostaze de cavaleri sau de luptători cu arbaleta, aşezaţi pe scaunul de tortură cu pat de cuie, sau pot juca "moară" urcaţi într-o şa.

Expoziţia permanentă dedicată generalului Traian Moşoiu, care a eliberat Oradea de sub comuniştii lui Béla Kun, este şi ea apreciată de vizitatori. Secţiunea dedicată primului război mondial e deschisă de reprezentarea unui adăpost de prim-ajutor. După ce banda audio cu canonada şi vaierul răniţilor s-a stricat, înregistrarea a fost înlocuită cu zgomotele dintr-o popotă alimentată dintr-o bucătărie de campanie. 

Anii comunismului sunt, şi ei, la fel de atractivi precum cei ai războiului. "Foarte mulţi sunt atraşi de expoziţia despre discotecile comuniste, cu muzică la magnetofon şi suc", spune istoricul.

De altfel, aceasta este şi direcţia în care va merge muzeul. Dincolo de expoziţiile riguros ştiinţifice, care vor acoperi toate perioadele, de la preistoria oraşului până la epoca modernă, cu exponate dezgropate din Cetate şi din oraş, muzeografii pregătesc inclusiv o expoziţie cu... fiori. "Suntem în discuţii pentru o expoziţie despre teroarea în Evul Mediu, care să prezinte scaune de judecată şi metode de tortură", spune directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Gabriel Moisa (foto). Iar exponatele vor putea fi atinse!

Artizanat, localuri, concerte... 

Cetatea este însă mai mult decât un muzeu, fie şi interactiv. "Având în vedere că la sfârşitul anului trecut s-a încheiat perioada de monitorizare post-investiţii cu fonduri europene, în care în Cetate nu puteau avea loc activităţi aducătoare de venituri, vrem să aducem aici agenţi economici care să atragă publicul larg", spune noua şefă a APTOR, Alina Toie (foto).

Fost director de vânzări la două hoteluri din lanţului Hilton, aceasta a preluat conducerea asociaţiei pe 1 septembrie. La fel ca fostul primar Ilie Bolojan, în mandatul căruia a început reabilitarea Cetăţii, directoarea crede că fortificaţia trebuie să genereze venituri, ca să se susţină financiar: "Cetatea trebuie să aducă şi mai multă plusvaloare oraşului, să găzduiască activităţi economice care să te atragă şi să te ţină aici. Ne dorim mai multe cafenele şi restaurante, mai mult artizanat şi manufactură locală şi regională, mai multe evenimente".

"Vreţi să vă mutaţi în Cetate?"

Concret, dacă în Cetate funcţionează acum doar localurile Corsarul şi Meridianul Zero, pe viitor se vor deschide încă un restaurant, mai multe cafenele şi, neapărat, un pub cu bere. Spre exemplu, în fostul Muzeu al Pâinii, unde a fost reabilitat inclusiv cuptorul original, va funcţiona localul Piaţa Nouă, iar cele 17 camere ale fostului hotel pentru artişti vor deveni hotel-şcoală pentru elevii şcolii orădene de ospitalitate OHMA, deschisă în 2020 sub licenţa celebrei École hôtelière de Lausanne. 

Deocamdată, noii chiriaşi sunt în faza autorizării activităţii. "Majoritatea spaţiilor din incinta Cetăţii vor fi scoase la licitaţie la preţuri apropiate de cele ale pieţei, pentru activităţi care să atragă orădenii şi turiştii", zice noul director.

Conducerea APTOR va închiria spaţii şi pentru firme IT, o sală de conferinţe cu 70 de locuri, va pune la dispoziţia artiştilor un al doilea amfiteatru, situat între hub-ul IT şi Casa Căsătoriilor, şi va căuta să valorifice toate funcţiunile disponibile. Totul, pentru a transforma Cetatea dintr-un muzeu într-un centru plin de viaţă...

PROGRAM
Weekendul şi evenimentul

Odată încheiată reabilitarea, Cetatea Oradea va fi transformată într-un loc de întâlnire. "Vrem ca în fiecare weekend de vară să organizăm un eveniment, iar după răcirea vremii să avem cât mai multe posibil", spune directorul APTOR, Alina Toie.

Pentru anul acesta, în Cetate au fost programate o parte din proiecţiile TIFF (17 - 19 septembrie), Oradea Festifall (7 - 10 octombrie) şi Târgul de Crăciun (26 noiembrie - 26 decembrie). Organizarea de evenimente depinde însă de restricţiile ce vor fi impuse pentru limitarea pandemiei de Covid-19. "Cetatea va avea foarte curând locaţii şi evenimente care să te atragă şi să te reţină aici. Comanzi o cafea, participi la un concert, după care rămâi să bei o bere sau să mănânci ceva", spune Toie.

Vezi mai jos video-reportaj în Cetatea Oradea! Video: Paul Lelea