Cezarului, ce-i al Cezarului! Ce impozite plătesc bisericile orădene pentru proprietăţile deţinute?

De impozite nu scapă nimeni. De moarte, poate doar Biserica. Episcopiile din Oradea plătesc bugetului local impozite de 185.000 lei pe an. Suma ar fi mai mare, dar pe lege cultele datorează impozite numai pe spaţii comerciale, locuinţe şi maşini.

"Din 2009, când am făcut o acţiune cu rol de informare cu privire la ce şi cum se impozitează, bisericile se numără printre cei mai buni contribuabili", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. În fond, au şi de unde...

"Curăţenie" de Paşti

Cine se arde cu ciorbă suflă şi în iaurt! După scandalul din Beiuş, care s-a lăsat acum doi ani cu punerea sub acuzare a episcopului Virgil Bercea (foto), pentru dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, Eparhia Greco-Catolică de Oradea şi-a făcut rânduială în acte.

Conducerea acesteia a fost învinuită că i-ar fi închiriat primarului Adrian Domocoş, pentru o sumă simbolică, un imobil pe care edilul l-a subînchiriat, pe bani grei, unei bănci. Potrivit procurorilor, în schimbul înţelegerii dezavantajoase, Episcopia ar fi beneficiat în mod nelegal de scutirea la plata impozitelor pentru clădirile închiriate unor firme sau persoane fizice.

În februarie, Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe Preasfinţitul Virgil Bercea şi pe oamenii săi de toate acuzaţiile, dar procesul merge mai departe, iar şocul a rămas. Ca urmare, contabilii Episcopiei au inventariat toate clădirile deţinute şi au somat preoţii de pe cuprinsul Eparhiei să îşi pună actele în regulă.

"Nu vor!”

Conform Codului Fiscal, cultele sunt scutite de impozitul pe lăcaşurile de cult şi pe construcţiile aferente, dar trebuie să-l plătească pentru imobilele date în chirie ori care aduc venituri din activităţi comerciale, pentru autovehicule şi, de anul trecut, pentru casele parohiale.

"Unii primari refuză să impoziteze imobilele bisericii. Le-am cerut preoţilor să le evalueze, să le declare şi să ceară răspuns în scris. Nu vrem ca peste ani, când Curtea de Conturi va face controale la primării, să fim puşi să plătim aceleaşi impozite cu dobândă", povesteşte vicarul general al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, Olimpiu Todorean (foto).

Preotul a refuzat să facă nominalizări, ca să nu expună edilii, dar spune că Eparhia îşi va lua toate măsurile de precauţie. Măcar ca să îşi dovedească bunele intenţii...

Secularizarea Bolojan

Spre deosebire de colegii din judeţ, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, nu ţine neapărat să se pună bine cu bisericile pentru voturi sau pentru iertarea păcatelor. "În Oradea bisericile datorează impozit atât pentru spaţiile comerciale, cât şi pentru vehicule şi case parohiale", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

După ce în 2008 edilul a tăiat finanţările cultelor pentru a se încadra în buget, în 2009 inspectorii municipalităţii au ţinut instructaje cu contabilii cultelor privind obligaţiile fiscale ale acestora, iar din 2011 Primăria dă bani bisericilor doar pentru reabilitarea faţadelor clădirilor degradate.

Treptat, din beneficiari ai banului public pentru achiziţia de clopote, picturi interioare sau  vitralii, bisericile au devenit contribuabili. Şi încă buni-platnici. "Nicio episcopie din Oradea nu înregistrează restanţe faţă de bugetul local", zice Florea.

Bogăţia bisericii

Conform unui top neoficial, care nu ia în calcul şi averea fiecărei confesiuni în parte, în Oradea Episcopia Romano-Catolică este cea mai bogată, plătind impozite de 108.000 lei pe an, echivalentul a 24.000 de euro. Mai mult decât dublu faţă de toate celelalte episcopii la un loc!

Lista celor 52 de proprietăţi ale romano-catolicilor este deschisă de complexul baroc format din Palatul Episcopal, Şirul Canonicilor şi Bazilica Sfânta Maria. Dieceza mai deţine imobilele ce adăpostesc grădiniţa şi liceul Ady Endre, spaţii comerciale pe străzile Republicii, Moscovei şi Roman Ciorogariu, sediul postului Radio Maria din strada Bârsei şi altele.

Cum spaţiile comerciale se impozitează mult mai consistent decât locuinţele, numai pentru imobilul din strada Republicii 33, care adăposteşte restaurantul Allegria, Episcopia plăteşte anual un impozit de 5.000 lei.

Banul e ban...

Judecând după numărul de proprietăţi, locul secund revine greco-catolicilor. "Pe anul 2017 am rezervat în buget suma de 20.570 lei pentru plata impozitelor pe imobilele din Oradea", spune vicarul Todoran.

Episcopia deţine 76 de imobile, începând de la Palatul Episcopal din Piaţa Unirii şi Seminarul Teologic din Parcul Traian până la locuinţe pe străzile Iuliu Maniu, Samuil Micu Klein, Episcop Mihai Pavel şi Corneliu Coposu. Majoritatea spaţiilor au destinaţie locativă, pentru care se datorează un impozit de 0,3% din valoare în cazul clădirilor reevaluate în ultimii cinci ani, respectiv de 7,5% în cazul celor nereevaluate, în timp ce spaţiile comerciale reevaluate sunt impozitate cu 0,95% şi cele nereevaluate cu 7,5%.

Prin comparaţie, Episcopia Ortodoxă plăteşte anual impozite de 30.000 lei pentru doar 19 imobile, multe închiriate unor firme. Spre exemplu, clădirile din strada Republicii 11 şi 13, închiriate Librăriei Humanitas şi restaurantului Lactobar, transformă Eparhia ortodoxă în una dintre cele mai bogate din vestul ţării. Imobilele au fost donate ortodocşilor în anii ’30 de către municipalitate pentru a le demola şi construi pe amplasamentul lor Biserica cu Soare, "soră" a Bisericii cu Lună din Piaţa Unirii. Episcopia mai deţine, printre altele, clădirea Muzeului Ady Endre din Parcul Traian, imobilul Liceului Roman Ciorogariu din strada Republicii şi Palatul Rimanoczy jr., care îi serveşte şi de sediu.

Câte puţin de la mai mulţi...

Topul contribuabililor bisericeşti este închis de Episcopia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, proprietara a 38 de imobile pentru care datorează anual impozite de circa 19.000 lei. Reformaţii deţin clădirea Universităţii Partium, un sediu în strada Sulyok Istvan, un spaţiu comercial în Piaţa Independenţei 3, un atelier tipografic în strada Moscovei 14, un centru pentru romi în strada Clujului şi mai multe locuinţe împrăştiate prin oraş.

Extrem de dinamice, mai ales după căderea comunismului, cultele neoprotestante sunt mult mai mici şi deţin mai puţine imobile pentru a putea accede în top. Spre exemplu, în cazul comunităţii baptiste, Biserica Creştină Baptistă Emanuel, scutită de impozit pe clădirea de cult, datorează 6.000 lei pe an pentru maşini, iar Comunitatea Penticostală Regională Oradea, cu un sediu şi două locuinţe în strada Răspântiilor, plăteşte mai puţin de 100 lei pe an. Dar plăteşte. Precum în ceruri aşa şi pe pământ...

BANI PENTRU BISERICI
Întâi faţadele!

Conform tradiţiei post-decembriste, municipalitatea alocă bisericilor circa 2% din bugetul local, adică aproximativ 500.000 lei pe an. Suma este împărţită proporţional cu numărul de credincioşi între ortodocşii majoritari (354.000 lei), reformaţi (99.000 lei) şi romano-catolici (62.000 lei), diferenţa rămânând penticostalilor, baptiştilor şi greco-catolicilor.

La iniţiativa primarului Ilie Bolojan, din 2011 municipalitatea a înlocuit alocările financiare directe către episcopii cu plata lucrărilor de reabilitare a clădirilor din proprietatea acestora. Aşa şi-au reabilitat romano-catolicii fostul spital al Mizericordienilor din strada Republicii 33, greco-catolicii acoperişul Bisericii Sfântul Nicolae, iar ortodocşii imobilul din strada Republicii 11, unde funcţionează Librăria Humanitas. Romano-catolicii şi-au consumat fondurile pe 6 ani de-acum înainte, iar greco-catolicii pe 10 ani. Lucrările vor continua anul acesta cu reabilitarea Liceului Teologic Roman Ciorogariu din strada Republicii, urmând ca de anul viitor să fie scoasă de la alocări bugetare şi Episcopia Ortodoxă.