A renunţat la Drept pentru agricultură şi nu-i pare rău! Orădeanul Robert Muntean şi-a deschis prima seră hidroponică din Bihor.

Construită cu cofinanţare europeană, sera e automatizată integral şi din a doua jumătate a lunii august va produce roşii cherry cultivate în apă, nu pe sol. "Românii nu realizează ce oportunitate sunt fondurile europene. Totul este să ai o idee bună pentru care să lupţi şi curaj să te împrumuţi pentru partea ta de finanţare", spune tânărul orădean. Iar el le-a avut pe amândouă...

Prima din Bihor 

Legumicultura bihoreană a făcut saltul de la sapă la computer. Prima seră hidroponică din judeţ, în care răsadurile sunt cultivate pe pat de apă, a fost inaugurată vinerea trecută la Toboliu.

Investiţia de peste 726.000 euro derulată de studentul orădean Robert Muntean a fost cofinanţată în proporţie de 70% din fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. De altfel, la inaugurare a participat inclusiv directorul AFIR, Adrian Ionuţ Chesnoiu (foto).

"Investiţia pe care o inaugurăm astăzi le va da încredere tuturor celor care vor dori să iniţieze proiecte similare. Tinerii trebuie să reconsidere ideea de a părăsi ţara pe considerentul că în România nu se poate trăi din muncă cinstită", zice Chesnoiu.

La casa bunicilor

Student la Facultatea de Mediu, Robert Muntean (foto) şi-a lansat propria afacere la doar 22 de ani. "Aveam casa din Toboliu şi terenul aferent, moştenire de la bunici. Ideea de a amenaja aici o seră pe fonduri europene a venit de la sine, dar problema era ce anume voi cultiva? Aşa am ajuns la sera hidroponică, pentru că are o productivitate mai mare, şi la producţia de roşii cherry, pentru care există o nişă liberă pe piaţă", spune tânărul.

Cultura hidroponică presupune creşterea plantelor în cuburi umplute cu fibră de cocos şi montate pe jgheaburi din care sunt alimentate cu apă şi substanţe nutritive. Spre deosebire de cultura pe sol, aceasta reduce riscul apariţiei bolilor şi dăunătorilor, permiţând totodată o productivitate mai mare pe termen lung. "Producem cu aceleaşi plante circa 10 luni din 12, ceea ce în cultura pe sol ar fi imposibil. Dacă o cultură pe sol ţine doar trei luni, la noi sera se opreşte doar două luni pe an, pentru curăţenie generală", explică antreprenorul.

Ţinute cu apă plată

Sera firmei Valentino Land se întinde pe 2.688 metri pătraţi, numără 26 de rânduri de plante şi este complet automatizată. Sistemul extrage apă din propriul puţ şi o "curăţă" de impurităţi printr-un proces de osmoză. "Apa obţinută e la fel de bună de băut ca orice apă plată", spune Robert. Apoi, apa e amestecată cu fertilizanţi după o reţetă actualizată frecvent, în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantelor, şi transmisă în seră, unde e distribuită prin picurare direct la rădăcina plantelor. "Plantele astfel hrănite pot ajunge şi la peste 12 metri. Cum sera nu este atât de înaltă, când ajunge la tavan planta se palisează, oriendântu-i creşterea în direcţia dorită, legată de suporţi", explică tânărul.

Izolată cu... aer

Sera este controlată de computer în baza informaţiilor furnizate de propria staţie meteorologică. "Absolut totul este automatizat, de la deschiderea geamurilor pentru aerisire, hrănirea plantelor şi pornirea ventilaţiei pentru asigurarea unei temperaturi uniforme, până la protejarea plantelor de temperaturile extreme prin pulverizarea fină a apei", zice proprietarul.

Temperatura în interiorul exploataţiei este menţinută cu ajutorul unui sistem de izolare performant, unic în această parte a ţării, care se bazează pe pomparea de aer între cele două straturi de folie dublu stratificată care acoperă sera, formând astfel un strat izolant.

Minimum 12 roşii pe ciorchine! 

Tehnologia olandeză folosită a făcut ca întreaga activitate de producţie să fie deservită de numai trei angajaţi. Printre puţinele operaţiuni ce presupun intervenţia umană se numără monitorizarea sistemului, păstrarea curăţeniei, legarea plantelor aşa încât să nu se rupă, copilire, adică îndepărtarea rămurelelor fără rod, înlocuirea colierelor de prindere cu altele mai mari odată cu maturizarea plantelor, aşa încât să nu se vatăme, şi recoltarea efectivă.

Soiul ales este un hibrid de roşii cherry importat din Grecia care se evidenţiază prin forma puţin alungită şi gustul dulceag şi aromat. Plantările au fost făcute pe 20 iunie, când răsadurile aveau cinci săptămâni, iar prima recoltare e programată pentru a doua jumătate a lunii august. "Un ciorchine trebuie să aibă între 12 şi 14 boabe, nici mai mult, pentru că nu le poate creşte, nici mai puţin, pentru că ar afecta productivitatea", spune tehnologul Constantin Câmpan (foto), care supraveghează producţia de roşii cherry de la Toboliu.

Până şi protejarea plantelor de dăunători se face fără intervenţie umană. "Am montat în seră două cutii cu bondari care se ocupă de polenizarea răsadurilor şi de protejarea lor împotriva dăunătorilor. Încercăm să lucrăm cât mai curat şi ecologic", explică tehnicianul.

În hoteluri şi restaurante

Potrivit consultanţilor angajaţi de Robert, producţia serei se va ridica la circa 100.000 de kilograme pe an, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 300 de kilograme. "Roşiile adunate în caserole şi lădiţe vor fi expediate clienţilor în aceeaşi zi, pentru a fi cât mai proaspete", spune tânărul.

Ocupat cu lansarea producţiei, proprietarul nu s-a concentrat deocamdată pe partea de desfacere. "Încă nu m-am gândit unde voi vinde. Cum nu am o cantitate mare de livrat, nu s-a pus problema hypermarketurilor. Probabil mă voi orienta către hoteluri, restaurante, săli de evenimente şi alte unităţi care caută produse de calitate şi cu gust bun", spune Robert, care nu şi-a făcut nici calculele privind preţul de vânzare. Oricum, acesta va fi mai mare decât cel al roşiilor fără gust şi probabil mai mic decât al produselor eco din hypermarketuri. Un preţ "adevărat", ca gustul roşiilor cherry de Toboliu...

VOR SERE "EUROPENE"
"Se pot atrage fonduri"

Sera din Toboliu este prima pusă în funcţiune dintr-un total de 11 care au obţinut finanţare europeană prin Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Nord-Vest, cu sediul la Satu Mare. "La nivelul Centrului au fost aprobate 9 proiecte, în valoare totală de 11 milioane euro. Dintre acestea, 6 vor fi în Bihor", spune directorul AFIR, Adrian Ionuţ Chesnoiu. Pe lângă cel din Toboliu, celelalte cinci proiecte vizează amenajări de sere la Paleu, Săcădat, Sântandrei şi două în Salonta.

"Proiectul de la Toboliu demonstrează că se pot atrage, cu inteligenţă şi răbdare, fonduri europene. Trebuie parcurse mai multe etape, dar cu un plan de afaceri bun acestea pot fi depăşite. După depunerea cererii de finanţare în octombrie 2016, în iunie 2017 s-a semnat contractul de finanţare, iar în 2018 investiţia e deja implementată", spune directorul AFIR.